Uniunea Democrata Maghiara din Romania
(Udmr) este singura formatiune etnica din Tara noastra, avand idei si
activitate nationalist sovina, rasista, extremista, iar ca ţel final
distrugerea Statului national unitar roman. Acest ţel, desi nu este declarat deschis
in documentele oficiale, este evidentiat de activitatea spre infaptuirea lui,
pasi importanti fiind facuti in toti anii de dupa 1989.
Udmr s-a inregistrat ca persoană juridică română fără scop patrimonial, fără
scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1, Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr.
45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele
fizice şi persoanele juridice. Acum are si patrimoniu (LISTA
IMOBILELOR AFLATE ÎN PROPRIETATEA UDMR si LISTA
OPERELOR DE ARTĂ UDMR 2009-2017) si scop lucrativ politic. Ulterior,
Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1
octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, profitand de tot
felul de exceptii ale legislatiei in vigoare care favorizeaza minoritatile.
1. Este inscrisa in Registrul National ONG la Asociații,
nu la Uniuni (nr. inreg. 812/A/2003 in urma mutarii sediului la adresa actuala
din sectorul 5, Bucuresti). I s-a aprobat sa-si pastreze denumirea. De ce nu
s-a inregistrat la Uniuni, daca vrea sa se numeasca in continuare Uniune?
2. Nefiind înregistrată ca partid politic (conform
Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a Partidului Popular
European in 2007. De ce nu accepta Udmr definirea ca partid?
3. Participa la alegerile parlamentare potrivit
prevederilor Legii nr. 208/2015, art. 118, alin.(1) ca organizatie legal
constituita a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale reprezentate in
Consiliul Minoritatilor Nationale. S-a desemnat ca reprezentanta si a secuilor si a ceangailor, desi secuii si ceangaii nu sunt maghiari. Secuii au acceptat situatia, ceangaii nu au acceptat-o.
4. Se declara asociatie cu caracter politic si
participa la procesele electorale locale si europarlamentare in baza
dispozitiilor art. 3 (1) si art. 55 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice
cu toate exceptiile prevazute.
6. Documentele care ilustreaza politica Udmr de
autonomie administrativa, teritoriala, culturala, personala, regionala
(segregare nationalista neconstitutionala) se gasesc pe site-ul oficial al Udmr: http://www.udmr.ro/page/documente-1, dar pe acestea instantele le incadreaza la libertatea
de exprimare.
Din 2015 Udmr putea sa se inscrie ca partid politic si sa nu mai apeleze la
exceptii. N-a facut-o.
Prin Legea nr. 114/2015 privind modificarea și
completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 s-au adus importante
inlesniri inscrierii partidelor politice:
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 18 alin. (1)
lit. a) și d) prevăd faptul că pentru înregistrarea unui partid politic se
depuneau la Tribunalul București, printre altele, și următoarele documente:
„a) cererea de înregistrare, semnată de
conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2
membri fondatori;
(…)
„d) actul de constituire, semnat de cel
puțin 3 membri fondatori”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 19
prevede: „(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină
numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria
și numărul acestuia, precum și semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi
numai cetățeni cu drept de vot.
(2) Lista va fi însoțită de o declarație
pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste
autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută la art. 326 din Codul
penal.
(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 3
membri fondatori.
(4) Modelul listei semnăturilor membrilor
fondatori și al declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt
cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 27 prevedea
faptul că în fiecare an preelectoral partidele politice erau obligate să își
actualizeze listele de membri, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19
alin. (3) și (4). Listele actualizate erau fi depuse la Tribunalul București
până la data de 31 decembrie a acelui an.
Noua reglementare
Art. 27 – Abrogat.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 46 alin. (1)
lit. f) un partid politic
se dizolva pe cale judecătorească, printre altele, și ca urmare a
neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul
București conform art. 48.
Noua reglementare
Art. 46 alin. (1) lit. f) – Abrogată.
Dar pentru o asociatie cum este Udmr, neîndeplinirea
obiectivelor stabilite ramane motiv de dizolvare, iar dizolvarea nu se mai pronunta de Tribunalul Bucuresti precum in cazul partidelor politice, ci de orice instanta unde este inregistrata legal actiunea.
Deci, Udmr nu este inscrisa acum ca partid politic, ci ca o asociatie cu activitate politica si dreptul de a participa la alegeri.
Motivele invocate pentru dizolvarea Udmr:
Art. 56 Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000
(1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre
judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:
a) când scopul sau activitatea asociației a
devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace
ilicite sau contrare ordinii publice;
c) când asociația urmărește un alt scop decât cel
pentru care s-a constituit;
(2) Instanța competentă este judecătoria în circumscripția
căreia asociația își are sediul.
Constitutia
Romaniei la
Art. 6, alin.(2):
Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea
identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie
conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu
ceilalţi cetăţeni români.
Art. 30,
alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă
sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri."
Art. 40,
alin.(2): Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin
activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a
independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
si
OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor
și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și
omenirii. Udmr omagiaza criminali de razboi precum:
Horthy, Albert Wass, Károly Kratochvil, Nyiro Jozsef.
"Daca asupra rebeliunii
antistatale din martie 1990 de la Targu Mures s-a tras o cortina de minciuni
(intr-o discutie particulara, N. S. Dumitru, redactorul raportului despre
evenimente, i-a spus lui Petre Ţurlea: "Nu puteam scrie altfel. Daca
spuneam tot adevarul, trebuia sa desfiitam UDMR-ul."), nu s-a mai reusit
acelasi lucru in cazul purificarii etnice din Harghita si Covasna. Din
initiativa PUNR, la 31 octombrie 1990 Senatul, prin Hotararea nr.28 si la 3
noiembrie 1990 Adunarea Deputatilor, prin Hotararea nr.29, infiinteaza Comisia
parlamentara de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost
nevoite sa-si paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si
Covasna.. Pe scurt, s-a numit Comisia Harghita-Covasna; il avea ca presedinte
pe Mihai Teodorescu."
Ucigasii-colonelului-Agache-Aurel-de-la-Targu-Secuiesc-Decembrie-1989
UDMR-iștii
se vând greu, iar Liviu Dragnea are disperată nevoie de ei, pentru că și-a
pierdut majoritatea la Camera. Nu poate să treacă nici măcar bugetul anului
2019. Cel mai probabil, îl arde tare că el însuși poate să-și piardă poziția de
șef al Camerei Deputatilor.
Ultima propunere legislativa a Udmr, ilustrativa pentru pretentiile grofilor
maghiari, chiar in anul Centenar:
In
legatura cu aceasta propunere, Presedintele Academiei Romane, Acad. Ioan-Aurel
Pop, raspunde direct:
"De
altminteri, dreptul moral al liderilor minorităţii ungare din România de a
chestiona autorităţile române de stat în legătură cu aplicarea deplină a
rezoluţiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, rămâne
discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, în postura lor de
comunitate globală, nu au recunoscut niciodată unirea Transilvaniei cu România
în chip explicit, fără echivoc, aşa cum au făcut-o saşii, şvabii, ucrainenii,
romii etc.
Ce
înseamnă asta? Înseamnă neacceptarea „decretului“ de la 1 Decembrie 1918, emis
de majoritatea absolută a populaţiei Transilvaniei, în acord cu toate
prevederile internaţionale aflate atunci în vigoare şi ratificat de Conferinţa
de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinţa de pace din
1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridică internaţională,
deopotrivă înainte şi după 1989.
În
acest caz, liderii comunităţii ungare care au agreat şi agreează această
poziţie (nu toţi maghiarii!) se situează nu doar în afara legilor româneşti, ci
şi în afara celor internaţionale şi nu au dreptul să invoce un document pe care
nu-l acceptă în esenţa sa.
Cu alte
cuvinte, nu poţi lua din Rezoluţia adunării de la Alba Iulia doar ceea ce îţi convine.
Dar chiar şi aşa, făcând pledoarie pro domo, cum s-a văzut, liderii maghiari se
înşală: declaraţia respectivă, cu putere de lege doar în privinţa Unirii, nu
prevede nicăieri autonomie pentru minorităţile etnice din Ardeal.
Detalii despre un proces aflat in desfasurare gasiti aici: http://portal.just.ro/119/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11900000000033159&id_inst=119
Puteti veni cu cerere de interventie principala (trebuie justificat un interes personal) sau cerere de interventie accesorie (pentru sustinerea publica a reclamantului sau petentului).
Urmatorul termen de judecata este 22.03.2018 la Judecatoria Sector 5 Bucuresti.
Model de
cerere de interventie
Judecatoria
Sector 5 Bucuresti
Dosar nr.
13776/302/2018
Obiect:
dizolvare persoana juridica
Stadiu
procesual: Fond
Complet:
C24 civil 2018
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul …………………., cu domiciliul in localitatea………, Str. …………………..,
nr. …., bl….., sc…., ap. …, e-mail: ………………….., CNP:
………………….., in conformitate cu art. 63, 192 si 194-197 Noul
Cod Procedura Civila (NCPC), în calitate de intervenient în contradictoriu cu
intimata
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), cu sediul in
Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 60, e-mail: elnok@rmdsz.ro, reprezentată de
presedintele său Kelemen Hunor, e-mail: kelemenhunor@rmdsz.ro formulez prezenta
CERERE
DE INTERVENTIE
in dosarul nr. 13776/302/2018
pentru dizolvarea UDMR, conform art. 56, alin.1, lit. (a)-(c) din O.G. nr.
26/2000, art.40, alin.(2) din Constitutia Romaniei, art.41 din Legea 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, statutului şi programului
UDMR: http://www.udmr.ro/page/statut.
Motivele cererii
In fapt, UDMR a dovedit inca de la înființarea sa in 25 decembrie 1989 o
pozitie duplicitara, cand agresiva, cand dispusa la compromisuri in schimbul
unor concesii privind separarea etnică, atat aflandu-se la guvernare, cat si in
asa-zisa opozitie politică. UDMR s-a inregistrat ca persoană juridică română
fără scop patrimonial, fără scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1,
Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr. 45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr.
31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Ulterior,
Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1
octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Este inscrisa in
Registrul National ONG la Asociații (nr. inreg. 812/A/2003 in urma
mutarii sediului la adresa actuala din sectorul 5, Bucuresti), nu la Uniuni.
Fondatori in 1989 sunt inregistrati: Domokos Geza, Tokes Laszlo, Verestoy
Attila, Kiraly Karoly, Demeny Lajos, Horvath Andor, Lanyi Szabolcs, Suto
Andras, Kanyadi Sandor, Toro Tibor. Nefiind înregistrată în mod legal ca partid
politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a
Partidului Popular European in 2007. Ca urmare, dizolvarea se face in
conditiile specificate de OG 26/2000, art.54, alin.(b) si art.56, alin.
(a)-(c).
“În 26
noiembrie 2014, după condamnarea de către Curtea de Apel Ploiești a deputatului
Markó Attila, nepotul lui Béla Markó, la trei ani de închisoare cu suspendare,
o declarație zguduitoare venea de la Budapesta: „Guvernul ungar a fost „şocat”
să afle că Attila Markó, un etnic maghiar deputat în România, a fost condamnat
definitiv cu suspendare într-un caz de restituire a proprietăţii Bisericii
Reformate”, a declarat miercuri vicepremierul ungur Zsolt Semjen pentru MTI.” (https://www.curentul.info/politic/marko-attila-a-fugit-in-ungaria-pentru-a-obtine-protectia-guvernului-de-la-budapesta/
)
Constitutia Romaniei la art. 30, alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de
lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorială sau la violenţă publică, precum şi manifestările
obscene, contrare bunelor moravuri". Art. 30, alin.(7) din
Constitutia Romaniei a fost incalcat prin numeroasele actiuni ale acestui ONG
asimilat partidelor, conform art.55 din Legea nr.14/2003: "Organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se
aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) și f), art. 47, 48 și 53." doar in scopuri electorale.
De altfel,
Legea nr. 14/2003, art. 3, prevede:
(1) Pot
functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic,
constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea
suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii
teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul,
programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le
organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau
(4) din Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din
strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare
si nici alte activitati interzise de lege.
Putem sustine
cererea cu descrierea unor actiuni ilicite pe plan intern, de tradare pe plan
international si actiuni neconstitutionale cu repercursiuni grave in ordinea
publica a unui stat de drept.
Separarile
pe criterii etnice exploatate in scop politic bulverseaza viata
social-economica a poporului roman. Sunt slăbite şansele multor regiuni din
Romania de a se dezvolta prin integrare economica. Se duce în mod constant un
război împotriva justiţiei, împotriva statului de drept. Este neîndoielnic că
în tarile, care înregistrează progrese economice şi sociale, domneşte ordinea,
iar sansele pentru ca un regim politic să dăinuie sunt mai mari, corupţia şi
rata înaltă a criminalităţii sunt combătute, nu încurajate prin decizii
politice. Toate cele petrecute pana in prezent indică dezinteres şi lipsă de
responsabilitate a UDMR faţă de interesele României şi ale poporului român.
Singurul interes, de care această organizaţie politică dă dovadă, este de a
obtine avantaje in detrimentul populatiei de nationalitate romană in enclave
constituite pe criterii etnice, de a-şi îmbogăţi liderii si de a rezolva
problemele penale ale acestora.
Actiuni
provocatoare pe plan intern prin proiecte si propuneri legislative
Proiect
pentru autonomia teritorială a “tinutului secuiesc”:
“Companii
cu capital de stat din Ungaria au finanţat cu peste trei milioane de euro
numeroase entităţi juridice din România, aflate în strânsă legătură cu László
Tőkes, arată o investigaţie a portalului de limbă maghiară Transindex.ro din
Cluj, realizată de jurnalistul Sipos Zoltán. Vă prezentăm o versiune editată în
limba română a acestei investigaţii.”..."Ajuns din nou la putere în mai
2010, Guvernul Viktor Orban a decis să ofere cetăţenie ungară tuturor
maghiarilor din ţările vecine. Pentru asta, a înfiinţat aşa-numitele „Centre
pentru democraţie“, unde etnicii maghiari din alte ţări sunt ajutaţi cu
formalităţile de dobândire a cetăţeniei maghiare. În România, au fost
înfiinţate 26 de asemenea centre, operate sub auspiciile mişcării civice a lui
László Tökes, CNMT. În noiembrie 2010, când CNMT a semnat parteneriatul cu
guvernul ungar, preşedintele executiv Balasz Gergely, viitorul lider al PPMT, a
respins categoric alegaţiile că aceste centre vor fi folosite în beneficiul
politic al PPMT. Deşi lista conducătorilor de Centre nu este publică, o
verificare „bucată cu bucată“ arată că 6 dintre conducătorii de birouri sunt
lideri judeţeni ai CNMT, iar alţi 11 chiar au candidat pentru Partidul Popular
al Maghiarilor din România (PPMT) în alegerile locale şi parlamentare de anul
trecut...": https://adevarul.ro/news/politica/reteaualaszlo-tokes-finantata-bugetul-ungariei-1_516ed7a3053c7dd83f1b752a/index.html
Europarlamentar
din partea Ungariei, László Tőkes, militeaza activ si pentru autonomia
"regiunii Partium", arborand la sediul biroului său de
europarlamentar din Oradea steagul acestei asa-zise regiuni, formata in Evul
Mediu din teritoriile actualelor judete Satu-Mare, Bihor, Salaj: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-13-20/laszlo-tokes-a-arborat-drapelul-regiunii-partium-la-biroul-sau-de-europarlamentar-124561.html. Potrivit europarlamentarului, steagul regiunii Partium a fost arborat în semn
de protest faţă de sancţiunea cu avertismentul aplicată de Poliţia Locală după
arborarea drapelului "secuiesc" în primăvara anului trecut. Drapelul
a fost calificat drept "mijloc publicitar" afişat fără autorizaţie,
iar Tokes a fost îndemnat să îl înlăture. Europarlamentarul a contestat sancţiunea în instanţă
şi a pierdut, pe rând, ambele procese, atât la Judecătorie, cât şi la Tribunal.
"E o afirmaţie absurdă că ar fi steag publicitar şi exprimă cinismul
puterii, al reprezentanţilor puterii locale. Drept răspuns la aceast
calificativ înjositor declar că nu vom îndepărta steagul secuiesc. Din contră,
vom merge până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu plângerea noastă şi
arborăm şi acest steag din Partium", a spus Tokes.
Trădarea este sanctionata in art.
394 Noul Cod Penal:
Fapta cetăţeanului român de a
intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai
acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea,
suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra
ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică,
politică sau a capacităţii de apărare a statului;
c) aservire faţă de o putere
sau organizaţie străină;
d) ajutarea unei puteri sau
organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva
securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani
şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Ofensa adusă drapelului
national poate fi incadrată la trădare natională si incalcarea Legii nr.
75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și
folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile
publice, chiar daca politicienii au facut concesii prin modificarea
Codului Penal.
Primarii UDMR, precum Arpad
Antal Andras din Sfantu Gheorghe, primesc si contesta amenzile pentru
nearborarea drapelului Romaniei, desi il arboreaza sfidator pe cel al Ungariei:
Prefectul judeţului Covasna,
Sebastian Cucu, a subliniat, la rândul său, că „autorităţile
locale nu sunt organizaţii reprezentative ale minorităţilor naţionale”, ci ale
Statului Român. Astfel, conform art. 2,
Legea 75/1994:
Art. 2. Drapelul României se
arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile
autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) la sediul partidelor
politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
Art. 3. - Drapelul României se
arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naţionale
a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de
autorităţile locale;
b) cu ocazia festivităţilor şi
ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile
unde acestea se desfăşoară;
c) cu prilejul vizitelor
oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de
înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme
internaţionale, interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe
diferite trasee.
Art. 20. - Cetăţenii sunt datori să
manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu
comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora.
Art. 21. - La ceremoniile de arborare a
drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul
solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar
militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Art. 22. - În aplicarea prezentei legi,
Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului României şi
intonarea imnului naţional, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor,
precum şi de atribuţiile specifice care revin autorităţilor şi instituţiilor
publice. La stabilirea acestor norme se vor avea în vedere
reciprocitatea cu celelalte state şi uzanţele internaţionale în materie.
Dezagregarea
invatamântului românesc
Presedintele
UDMR Kelemen Hunor afirmă că adoptarea in Parlament a legii privind Liceul
Romano-Catolic de la Targu Mures este rezultatul concret al acordului de
cooperare parlamentară cu PSD si ALDE.
“Datorita
lacunelor din Legea nr 1/2011 a educatiei multi elevi romani au de suferit
pentru ca s-au comasat clasele si functioneaza si trei-patru tipuri
de copii cu varsta si studiu la nivele diferite in aceeasi incapere cu un
singur dascal, dar mai groaznic elevii au fost nevoiti sa plece in alte
localitati pt ca s-a inchis scoala ,insa in majoritatea cazurilor au abandonat
pt ca nu mai pot sa se deplaseze pe timpul iernii de la domiciliu chiar cativa
km distanta. Scolile au fost inchise, dar de transportul elevilor nu raspunde
nimeni si nu poate fi sanctionat nimeni, pentru ca nu este stipulat in lege asa
ceva! Noi, romanii, suferim un proces intens de decimare combinat cu
maghiarizare fortata.”
Articole din publicatiile "Mesagerul de
Covasna" sau "Observatorul de Covasna" arata situatia pe plan
local:
Adica, aici in asa numitul “Tinut Secuiesc”…etc. nu mai ai sanse
la educatie, pentru ca se aduc pe posturi numai profesori bilingvi maghiari,
care preiau catedrele, iar dascalii romani au plecat sau sunt fortati sa caute
in alte judete posturi din lipsa de ore ...lipsa elevi si desfiintarea
claselor...inclusiv de scaderea drastica a natalitatii populatiei vorbitoare in
limba lui Eminescu.
Dupa al doilea razboi mondial au fost date in functiune scoli rurale
romanesti numai si numai prin munca patriotica, iar o invatatoare avea 4-5
elevi, dar era foarte mandra si satul inflorea.
In
Harghita si Covasna situatia este mult mai grava, deoarece in ultimii 10 ani am
pierdut foarte multi elevi si profesori romani, iar pe viitor lucrurile sunt si
mai sumbre datorita implicarii toxice a politicienilor UDMR in sistemul de
invatamant.”
Actiuni
de nationalism extremist pe plan international pentru autonomie regionala
"Foarte
active în Federal Union of European Nationalities FUEN (organizaţii
autonomiste/secesioniste) sunt ambele partide ale minorităţii maghiare din
România: UDMR şi PPMT. Iar decizia pentru Minority Safe Pack, a
cărui ţintă directă este autonomia pe criterii etnice, a fost luată la
congresul de la Moscova din 2012! Fără a face vreun proces de intenţie,
probabil că între declaraţiile despre similitudinea dintre Catalonia şi Ţinutul
Secuiesc, inclusiv afirmaţia PPMT şi a altor organizaţii ungureşti, că „Transilvania
nu este România“, şi maşina de propagandă a Rusiei, portalul de ştiri Sputnik,
nu este vreo legătură. Poate că pur şi simplu s-a întâmplat să vorbească
fiecare independent pe limba şi canalele lor de comunicare. Dar Sputnik,
implicit Moscova, se foloseşte de maghiarii din România pentru a destabiliza
NATO. Este încă un episod din războiul hibrid pe care îl duce Rusia împotriva
NATO pe teritoriul României."
Actiuni
anticonstitutionale
Prin activitatile UDMR sunt
incalcate urmatoarele art. din Constitutia Romaniei:
Art. 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi
indivizibil.
(5) În România, respectarea
Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Art. 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea
cetăţenilor săi.
(2) România este patria
comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de
rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de
opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Art. 6
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie
să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu
ceilalţi cetăţeni români.
Art. 13
În România, limba oficială este limba română.
Dar, PSD a
acceptat planul UDMR in noul Cod Administrativ al Romaniei votat in Parlament in 2018:
Limba maghiară în prefecturi și deconcentrate, plăcuțe bilingve în parcuri,
pragul de 20% poate fi eliminat. Din fericire, CCR a declarat neconstitutional noul Cod Administrativ al Romaniei.
Art. 30
(7) Sunt
interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de
agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi
manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Astfel, in
septembrie 2014 UDMR finaliza un proiect de autonomie pe criterii etnice pentru
aşa-numitul „Ţinut Secuiesc”. Era primul document scris, oficial
asumat de UDMR, care propunea o formă radicală de autonomie pe criterii etnice,
cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu
instituţii proprii pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic din
regiune un stat în stat. Un lider considerat moderat, Kelemen Hunor şi-a
radicalizat discursul după apropierea de FIDESZ -ul lui Viktor Orban.
...Ungaria a crescut brusc, începând cu luna iulie 2014, presiunile exercitate
asupra României pentru acordarea autonomiei în zonele de interes ale Budapestei
de pe teritorul românesc. Astfel, președintele Adunării Naționale maghiare,
László Kövér, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din statele învecinate Ungariei
să depună mai mult efort pentru obținerea autonomiei, potrivit România Liberă. Mai mult, László Kövér
a precizat atunci că maghiarii din Transilvania au nevoie de o mai mare
susținere din partea liderilor maghiari din regiune și chiar din partea
politicienilor Ungariei și a dat câteva exemple de teritorii în etnicii au
reușit să-și obțină autonomia, cel mai elocvent fiind Catalonia. Trei luni mai
târziu, tot Catalonia a fost menționata și de premierul Semjén Zsolt ca un
excelent exemplu pentru etnicii maghiari din Transilvania, adăugând că ”fiecare
națiune ar trebui să-și elaboreze propriul concept de autonomie, iar în cazul
maghiarilor acesta ar trebui să servească intereselor Ungariei, fapt pentru
care Guvernul de la Budapesta va susține aceste concepte propuse de fiecare
națiune pentru acordarea autonomiei maghiarilor”. În acest sens, premierul
Semjén Zsolt a menționat etnicii maghiari din Vojvodina (Serbia) și pe cei din
Ardeal și a subliniat că aceștia ar trebui să lupte pentru autonomie, iar
Budapesta îi va susține. Din 2010 această idee a prins contur, iar în
ultimii doi ani a dat naștere unui conflict care continuă să escaladeze la
nivel diplomatic între România și Ungaria. Potrivit Centrului Strategic
Euro-Asiatic de Informații (CESI) serviciile speciale din Rusia colaborează în
prezent cu lideri ai maghiarilor din România și profită de particularitățile și
relațiile tensionate bazate pe etnie în unele zone ale țării, încearcă să
provoace probleme chiar pe teritoriul românesc.
Béla Markó: “Autonomia teritorială este aceea în care
limba maghiară este limbă regională oficială” 09/23/2006
Uniunea
Democrată Maghiară din România a adoptat la Congresul său din 25 mai 2013 o
hotărâre numită Secuime conștientă, puternică: http://www.udmr.ro/page/statutul-special,
un statut mai special chiar decat propriul statut al UDMR: http://www.udmr.ro/page/statut.
Textul precizează: “Răspândirea conceptelor europene și aderarea la Uniunea
Europeană au constituit, și în cazul Secuimii, condițiile dezvoltării:
obiectivul nostru inițial, faptul că vedem garanția supraviețuirii și
dezvoltării comunității noastre în dobândirea unor forme de autonomie similare
celor dobândite de comunități naționale europene în minoritate, nu mai pare a
fi unul ireal. In acest sens este importantă elaborarea detaliată și adoptarea
de către parlament a statutului administrativ viitor al Secuimii, consemnarea
problemelor de politici specializate, crearea condițiilor legislative care să
garanteze comfortul comunităților române din regiune. Ca cetățeni ai Uniunii
Europene considerăm, că obiectivele noastre sunt pe deplin îndreptățite și
coincid cu procesele primordiale care determină soarta Europei unite. În
viitor, vor fi importante campaniile sociale intense organizate pentru
sensibilizarea societății majoritare față de acceptarea conceptului și
conținutului autonomiei, pentru demolarea preconcepțiilor și imaginilor false
atașate de Secuime.”
Conform acestei
hotărâri lansăm spre dezbatere publică documentul Statul Special al
Ținutului Secuiesc din România. Așteptăm opiniile părților interesate prin
email la adresa autonomia@udmr.ro, sau prin poștă la adresa 400489
Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 60.”
Există
ca unitate administrativ teritoriala: Secuimea sau Ținutul Secuiesc din
România? Are nevoie de un statut special? Mai
special si cu drepturi mai egale decat ale altor unitati administrativ
teritoriale?
Cum isi mai justifica atunci UDMR scopul declarat de a reprezenta
interesele comunității maghiare din Romania, cand adanceste discrepantele si
divizarea dintre minoritati si majoritate?
În
consecinţă, UDMR este ONG cu o politica ilicita şi neconstituţională, contrara
ordinii publice, care acţionează împotriva democraţiei, principiilor statului
de drept, unitatii şi suveranităţii poporului roman, dar este tolerata in urma
unui santaj politic permanent pentru sustinerea majoritatii politice aflate la
guvernare. Astfel, PSD a acceptat planul UDMR: Limba maghiară în prefecturi și
deconcentrate, plăcuțe bilingve în parcuri, pragul de 20% poate fi eliminat (27
iunie 2018, http://evz.ro/psd-udmr-limba-maghiara-prag.html
).
Sublime
sunt aceste scopuri ale Uniunii, dar Programul UDMR nu se regaseste pe site-ul
UDMR. Am putut gasi doar Programul electoral UDMR 2012-2016:
"Obiectivul
nostru: construirea diverselor forme de autonomie!...Ne imaginăm o societate
transilvană care să-si păstreze identitatea natională, care să nu
părăsească meleagurile natale si inainte de toate care să aibă un cuvant de
spus in problemele ce o privesc. Acesta este sensul autonomiei, al autonomiei
culturale, teritoriale si regionale. ...
Prin
intermediul autonomiei personale se va constitui sistemul institutional
al comunitatii maghiare din Romania in domeniul educatiei, culturii,
comunicatiilor si domeniul protectiei patrimoniului cultural. ... Autoguvernarea
comunitatii etnice maghiare este stabilita prin intermediul alegerilor
generale, egale, directe si secrete organizate pe baza unor liste
electorale intocmite prin inregistrare bazata pe principiul identitatii
liber aumate (?). ...Secuimea este regiunea din Transilvania in care
comunitatea maghiara este majoritara. O Secuime puternica este garantia
intregii comunitati maghiare din Transilvania, asadar un obiectiv primordial al
UDMR este sprijinul dezvoltarii economico-sociale a Secuimii. Ne imaginam o
regiune de dezvoltare in Secuime care sa cuprinda judetele Covasna, Harghita si
Mures, respectiv o alta regiune de dezvoltare in Nord-Vest, alcatuita din
judetele Bihor, Satu-Mare si Salaj. ...Autonomia teritoriala din Secuime
este un cadru organizational de drept public. ..."
Se pare că
politicienii de nationalitate maghiară din UDMR ori nu constientizează ințelesul,
semnificația sau sensul propriu al cuvintelor din limba română, ori sfideaza
pur si simplu Constitutia Romaniei si legile nationale, folosindu-se de
confuzia intentionata dintre secui si maghiari, indemnandu-i la ultimul
recensamant pe maghiari sa se declare secui, in scopul de a institui tot
felul de autonomii in "Secuime" sau "Tinutul Secuiesc" sau
"societatea transilvană".
Vă rog să
constataţi că UDMR ca asociatie fără scop patrimonial implicată in viata
politică din România de dupa anul 1990 urmăreste:
a) un scop
devenit ilicit sau contrar ordinii publice;
b)
realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice;
c) scopul
este altul decât cel pentru care s-a constituit, respectiv autonomia
teritorială, autonomia personală, autoguvernarea si nu interesele comunității
maghiare.
Vă rog să
dispuneti dizolvarea acestei asociatii.
In
drept, O.G. nr. 26/2000, art. 394 Noul Cod Penal, OUG 31/2002, Legea 217/215, art. 41 Legea
47/1992, art. 40, alin. (2) Constitutia României, Legea nr. 75/1994,
Legea nr 1/2011, Legea nr. 215/2001.
Sustin cererea cu urmatoarele probe:
1. Sentintele definitive date de
instante de judecata in cazurile:
- Laslo Tokes pentru indepartarea steagului regiunii Partium: sentința civilă a Judecătoriei Oradea din 25 aprilie
2016;
- Deputatului Markó Attila: sentința
civilă a Curtii de Apel Ploiești din 26 noiembrie 2014, trei ani de închisoare
cu suspendare;
- István BEKE și Zoltán SZŐCS, membri ai grupării Mişcarea de Tineret 64 de
Comitate” (HVIM), aliata a UDMR: sentinta penala din 4 iulie 2018 a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie la 5 ani de închisoare sub acuzația de terorism (https://www.g4media.ro/ofensiva-maghiarilor.html
). Liderul UDMR,
Kelemen Hunor, a calificat drept ”scandaloasă” decizia definitivă prin care
Înalta Curte i-a condamnat la cinci ani de închisoare pe extremiştii Szocs
Zoltan şi Beke Istvan. Organizaţiile
judeţene şi teritoriale ale UDMR, precum şi consilierii locali
şi parlamentarii maghiari vor constitui un fond de solidaritate pentru
susţinerea în comun a primarilor și președinților de Consilii Județene din
Ţinutul Secuiesc, care au fost condamnați de instanțe pentru afișarea ilegală a
simbolurilor maghiare pe clădirile publice din România, transmite MTI, agenția
de presă oficială de la Budapesta. Fiecare parlamentar sau ales local al UDMR
este liber să cotizeze sau nu la fondul de solidaritate, iar banii vor fi utilizați
exclusiv pentru a-i ajuta pe cei sancționați pentru afișarea simbolurilor
maghiare pe clădirile publice din România să-și plătească amenzile.
Depun prezenta cerere in 3 exemplare,
un exemplar pentru instanta si celelalte pentru comunicare. Doresc ca reclamantul sa ma reprezinte.
In temeiul art.223 din NCPC, solicitam judecarea cauzei si in lipsa.
SEMNATURA,
Data
. . 2019
Domnului Presedinte al Judecatoriei Sect. 5 Bucuresti
