Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 13 februarie 2019

Finantarea UDMR

Nu sunt bani pentru sanatate, infrastructura, invatamant, dar pentru minoritati sunt. 
Iata unde se duc banii dvs.:
1. Din bugetele locale: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/reteaua-udmr-bihoreanul-va-dezvaluie-suveica-prin-care-udmr-isi-alimenteaza-ong-urile-de-casa-cu-bani-de-la-consiliul-judetean-146905.html , Vezi aici Raportul integral al Camerei de Conturi 
2. De la bugetul Romaniei: https://www.dantanasa.ro/exclusiv-udmr-o-afacere-de-milioane-de-euro-anual-din-fonduri-publice-documente/
Ungaria finanteaza de asemenea udmr:
http://www.dantanasa.ro/exclusiv-ungaria-peste-100-de-milioane-de-euro-pentru-diaspora-maghiara-cat-aloca-romania/
Replica Departamentului Relatii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului:
http://www.dri.gov.ro/drept-la-replica-catre-publicatia-online-recorder-ro/?fbclid=IwAR3HvBH30ZxaMUoyejL1uTK1TwsIpfEfBARXj8_whA3X3d1rNpakCoG8Cmg
Daca reunim cele doua aspecte, economic si politic, atunci rezulta clar ca UDMR este o afacere de milioane de euro anual de la bugetele Romaniei si Ungariei, pentru implementarea revizionismului maghiar in Transilvania, “Transilvania, viitorul pentru ei toti!”, conform programului UDMR din 2016: http://rmdsz.ro/uploads/fileok/dok/UDMR%202016%20parlamentare.pdf 
Reformulez si mai clar: din banii dvs. politrucii tradatori finanteaza revizionismul unguresc.

vineri, 8 februarie 2019

Dupa prima sedinta publica de judecata

Tavalugul a pornit azi, 08.02.2019, la Judecatoria Sector 5 Bucuresti.
Am depus inca o cerere de interventie din partea unui patriot roman si o sesizare pentru CCR pe exceptii de neconstitutionalitate. Presedinta completului de judecata a estimat ca va fi un proces de durata. De asemenea, si-a anuntat disponibilitatea de a intra cu cerere de interventie un alt compatriot. Cererile de interventie sunt prilejuri excelente de a veni la dosar cu probe: inscrisuri, inregistrari, documente oficiale, finantari, rapoarte, hotarari definitive ale instantelor de judecata, care sa ateste actiunile nelegale, neconstitutionale sau de discriminare fata de romani a celor din UDMR. Va asteptam cu cerere de interventie principala sau accesorie pe toti cetatenii romani, care simt ca actiunile antinationale, extremiste, sovine, xenofobe ale UDMR trebuie curmate.
Şedinţa urmatoare: 22.03.2019 ora 9.00
Prin formularul de contact din dreapta veti putea solicita modele de cereri de interventie principale sau accesorii personalizate. Va stau la dispozitie cu asistenta juridica. Victoria e a celor care indraznesc... "dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea". Ioan 16, 23-33
In acest an electoral UDMR va face ce stie mai bine: sa santajeze politicienii tradatori pentru a castiga noi avantaje in favoarea minoritatii, in mod evident contrare art. 6 alin.(2) din Constitutia Romaniei. Urmariti link-ul pentru lamuriri:
Ce spun imaginile cu Liviu Dragnea, pus cu spatele la perete şi înconjurat de UDMR-işti

vineri, 18 ianuarie 2019

Baza legislativa a actiunii in instanta pentru dizolvarea udmr

Constitutia Romaniei (Art. 40(2)), Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, Ordonanța de urgență nr. 31/2002, Noul Cod Penal.
Puteti adresa sesizari si petitii in baza OG 27/2002 catre M.A.I., Prefecturi, S.R.I.
Probe valabile: documente oficiale cu semnatura si stampila, rapoarte SRI, dovezi privind finantarea, inregistrari de la fata locului, decizii definitive ale instantelor de judecata.
Articolele de presa, declaratiile chiar si publice, statutul si programele electorale sunt considerate libertate de exprimare si nu sunt luate in considerare.

"Romanii trebuie sa fie constienti de faptul ca nu se poate construi un stat cu adevarat democratic in Romania, tolerand existenta in cadrul acesteia a unui partid etnic, rasist, cu dese manifestari fasciste; ca dainuirea Statului roman depinde si de lichidarea inamicului principal intern al acestuia: UDMR-ul." Petre Țurlea, Profesor universitar, istoric, fost deputat în legislaturile 1990-2000.
Azi Romania e tradata din interior pentru interese pe termen scurt. Nu se mai fac investitii pe termen lung, totul merge in ajutoare sociale, pensii speciale, profituri externalizate. Nu se mai construieste cu cap, ci se divizeaza si se imprastie.
"Pestele de la cap se impute", capul fiind politrucii, care in loc sa-si asume conducerea cetatii in interes colectiv, au trecut-o pe "persoana fizica".

joi, 3 ianuarie 2019

Motivarea actiunii in instanta pentru dizolvarea Udmr si model de cerere de interventie in proces

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (Udmr) este singura formatiune etnica din Tara noastra, avand idei si activitate nationalist sovina, rasista, extremista, iar ca ţel final distrugerea Statului national unitar roman. Acest ţel, desi nu este declarat deschis in documentele oficiale, este evidentiat de activitatea spre infaptuirea lui, pasi importanti fiind facuti in toti anii de dupa 1989.

Udmr s-a inregistrat ca persoană juridică română fără scop patrimonial, fără scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1, Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr. 45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Acum are si patrimoniu (LISTA IMOBILELOR AFLATE ÎN PROPRIETATEA UDMR si LISTA OPERELOR DE ARTĂ UDMR 2009-2017) si scop lucrativ politic. Ulterior, Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1 octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, profitand de tot felul de exceptii ale legislatiei in vigoare care favorizeaza minoritatile.
1. Este inscrisa in Registrul National ONG la Asociații, nu la Uniuni (nr. inreg. 812/A/2003 in urma mutarii sediului la adresa actuala din sectorul 5, Bucuresti). I s-a aprobat sa-si pastreze denumirea. De ce nu s-a inregistrat la Uniuni, daca vrea sa se numeasca in continuare Uniune?
2. Nefiind înregistrată ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a Partidului Popular European in 2007. De ce nu accepta Udmr definirea ca partid?
3. Participa la alegerile parlamentare potrivit prevederilor Legii nr. 208/2015, art. 118, alin.(1) ca organizatie legal constituita a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale. S-a desemnat ca reprezentanta si a secuilor si a ceangailor, desi secuii si ceangaii nu sunt maghiari. Secuii au acceptat situatia, ceangaii nu au acceptat-o.
4. Se declara asociatie cu caracter politic si participa la procesele electorale locale si europarlamentare in baza dispozitiilor art. 3 (1) si art. 55 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice cu toate exceptiile prevazute. 
5. Acum abuzeaza de Directivele europene privind minoritatile, care favorizeaza desfiintarea statelor nationale, si urmaresc adoptarea unui Safety Pack: https://jurnalul.antena3.ro/stiri/politica/kelemen-hunor-dupa-alegerile-europarlamentare-trebuie-sa-facem-totul-ca-minority-safe-pack-sa-fie-pe-ordinea-de-zi-a-ce-789417.html
6. Documentele care ilustreaza politica Udmr de autonomie administrativa, teritoriala, culturala, personala, regionala (segregare nationalista neconstitutionala) se gasesc pe site-ul oficial al Udmr: http://www.udmr.ro/page/documente-1, dar pe acestea instantele le incadreaza la libertatea de exprimare.

Din 2015 Udmr putea sa se inscrie ca partid politic si sa nu mai apeleze la exceptii. N-a facut-o.
Prin Legea nr. 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 s-au adus importante inlesniri inscrierii partidelor politice:
Noua reglementare 
Potrivit noii reglementări, art. 18 alin. (1) lit. a) și d) prevăd faptul că pentru înregistrarea unui partid politic se depuneau la Tribunalul București, printre altele, și următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2 membri fondatori;
(…)
„d) actul de constituire, semnat de cel puțin 3 membri fondatori”.
Noua reglementare 
Potrivit noii reglementări, art. 19 prevede: „(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, precum și semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetățeni cu drept de vot.
(2) Lista va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal.
(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 3 membri fondatori.
(4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori și al declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 27 prevedea faptul că în fiecare an preelectoral partidele politice erau obligate să își actualizeze listele de membri, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19 alin. (3) și (4). Listele actualizate erau fi depuse la Tribunalul București până la data de 31 decembrie a acelui an.
Noua reglementare
Art. 27 –  Abrogat.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 46 alin. (1) lit. f) un partid politic se dizolva pe cale judecătorească, printre altele, și ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48.
Noua reglementare
Art. 46 alin. (1) lit. f) – Abrogată.
Dar pentru o asociatie cum este Udmr, neîndeplinirea obiectivelor stabilite ramane motiv de dizolvare, iar dizolvarea nu se mai pronunta de Tribunalul Bucuresti precum in cazul partidelor politice, ci de orice instanta unde este inregistrata legal actiunea.
Deci, Udmr nu este inscrisa acum ca partid politic, ci ca o asociatie cu activitate politica si dreptul de a participa la alegeri.

Motivele invocate pentru dizolvarea Udmr:

Art. 56 Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000

(1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:
a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
c) când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
(2) Instanța competentă este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul.
Constitutia Romaniei la 
Art. 6, alin.(2): Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
Art. 30, alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri."
Art. 40, alin.(2): Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
si

OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Udmr omagiaza criminali de razboi precum: Horthy, Albert Wass, Károly Kratochvil, Nyiro Jozsef.

"Daca asupra rebeliunii antistatale din martie 1990 de la Targu Mures s-a tras o cortina de minciuni (intr-o discutie particulara, N. S. Dumitru, redactorul raportului despre evenimente, i-a spus lui Petre Ţurlea: "Nu puteam scrie altfel. Daca spuneam tot adevarul, trebuia sa desfiitam UDMR-ul."), nu s-a mai reusit acelasi lucru in cazul purificarii etnice din Harghita si Covasna. Din initiativa PUNR, la 31 octombrie 1990 Senatul, prin Hotararea nr.28 si la 3 noiembrie 1990 Adunarea Deputatilor, prin Hotararea nr.29, infiinteaza Comisia parlamentara de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa-si paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna.. Pe scurt, s-a numit Comisia Harghita-Covasna; il avea ca presedinte pe Mihai Teodorescu."

https://www.incorectpolitic.com/cartea-neagra-a-udmr-episodul-1/ 

                      Ucigasii-colonelului-Agache-Aurel-de-la-Targu-Secuiesc-Decembrie-1989

 Procedura juridica a executării mandatelor europene de arestare (link)


UDMR-iștii se vând greu, iar Liviu Dragnea are disperată nevoie de ei, pentru că și-a pierdut majoritatea la Camera. Nu poate să treacă nici măcar bugetul anului 2019. Cel mai probabil, îl arde tare că el însuși poate să-și piardă poziția de șef al Camerei Deputatilor.
Ultima propunere legislativa a Udmr, ilustrativa pentru pretentiile grofilor maghiari, chiar in anul Centenar:
In legatura cu aceasta propunere, Presedintele Academiei Romane, Acad. Ioan-Aurel Pop, raspunde direct:
"De altminteri, dreptul moral al liderilor minorităţii ungare din România de a chestiona autorităţile române de stat în legătură cu aplicarea deplină a rezoluţiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, rămâne discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, în postura lor de comunitate globală, nu au recunoscut niciodată unirea Transilvaniei cu România în chip explicit, fără echivoc, aşa cum au făcut-o saşii, şvabii, ucrainenii, romii etc.
Ce înseamnă asta? Înseamnă neacceptarea „decretului“ de la 1 Decembrie 1918, emis de majoritatea absolută a populaţiei Transilvaniei, în acord cu toate prevederile internaţionale aflate atunci în vigoare şi ratificat de Conferinţa de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinţa de pace din 1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridică internaţională, deopotrivă înainte şi după 1989.
În acest caz, liderii comunităţii ungare care au agreat şi agreează această poziţie (nu toţi maghiarii!) se situează nu doar în afara legilor româneşti, ci şi în afara celor internaţionale şi nu au dreptul să invoce un document pe care nu-l acceptă în esenţa sa.
Cu alte cuvinte, nu poţi lua din Rezoluţia adunării de la Alba Iulia doar ceea ce îţi convine. Dar chiar şi aşa, făcând pledoarie pro domo, cum s-a văzut, liderii maghiari se înşală: declaraţia respectivă, cu putere de lege doar în privinţa Unirii, nu prevede nicăieri autonomie pentru minorităţile etnice din Ardeal.
Detalii despre un proces aflat in desfasurare gasiti aici: http://portal.just.ro/119/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11900000000033159&id_inst=119

Puteti veni cu cerere de interventie principala (trebuie justificat un interes personal) sau cerere de interventie accesorie (pentru sustinerea publica a reclamantului sau petentului). 

Urmatorul termen de judecata este 22.03.2018 la Judecatoria Sector 5 Bucuresti. 

 

Model de cerere de interventie

 

Judecatoria Sector 5 Bucuresti
Dosar nr. 13776/302/2018
Obiect: dizolvare persoana juridica
Stadiu procesual: Fond
Complet: C24 civil 2018

DOMNULE PRESEDINTE,
            Subsemnatul …………………., cu domiciliul in localitatea………, Str. ………………….., nr. …., bl….., sc…., ap. …, e-mail: ………………….., CNP: ………………….., in conformitate cu art. 63, 192 si 194-197 Noul Cod Procedura Civila (NCPC), în calitate de intervenient în contradictoriu cu intimata
            Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR),  cu sediul in Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 60, e-mail: elnok@rmdsz.ro, reprezentată de presedintele său Kelemen Hunor, e-mail: kelemenhunor@rmdsz.ro formulez prezenta

CERERE DE INTERVENTIE
in dosarul nr. 13776/302/2018 pentru dizolvarea UDMR, conform art. 56, alin.1, lit. (a)-(c) din O.G. nr. 26/2000, art.40, alin.(2) din Constitutia Romaniei, art.41 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, statutului şi programului UDMR: http://www.udmr.ro/page/statut.
            Motivele cererii
           In fapt, UDMR a dovedit inca de la înființarea sa in 25 decembrie 1989 o pozitie duplicitara, cand agresiva, cand dispusa la compromisuri in schimbul unor concesii privind separarea etnică, atat aflandu-se la guvernare, cat si in asa-zisa opozitie politică. UDMR s-a inregistrat ca persoană juridică română fără scop patrimonial, fără scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1, Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr. 45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Ulterior, Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1 octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Este inscrisa in Registrul National ONG la Asociații (nr. inreg. 812/A/2003 in urma mutarii sediului la adresa actuala din sectorul 5, Bucuresti), nu la Uniuni. Fondatori in 1989 sunt inregistrati: Domokos Geza, Tokes Laszlo, Verestoy Attila, Kiraly Karoly, Demeny Lajos, Horvath Andor, Lanyi Szabolcs, Suto Andras, Kanyadi Sandor, Toro Tibor. Nefiind înregistrată în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a Partidului Popular European in 2007. Ca urmare, dizolvarea se face in conditiile specificate de OG 26/2000, art.54, alin.(b) si art.56, alin. (a)-(c).
“În 26 noiembrie 2014, după condamnarea de către Curtea de Apel Ploiești a deputatului Markó Attila, nepotul lui Béla Markó, la trei ani de închisoare cu suspendare, o declarație zguduitoare venea de la Budapesta: „Guvernul ungar a fost „şocat” să afle că Attila Markó, un etnic maghiar deputat în România, a fost condamnat definitiv cu suspendare într-un caz de restituire a proprietăţii Bisericii Reformate”, a declarat miercuri vicepremierul ungur Zsolt Semjen pentru MTI.” (https://www.curentul.info/politic/marko-attila-a-fugit-in-ungaria-pentru-a-obtine-protectia-guvernului-de-la-budapesta/ )
            Constitutia Romaniei la art. 30, alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorială sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri".  Art. 30, alin.(7) din Constitutia Romaniei a fost incalcat prin numeroasele actiuni ale acestui ONG asimilat partidelor, conform art.55 din Legea nr.14/2003: "Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) și f), art. 47, 48 și 53." doar in scopuri electorale.
De altfel, Legea nr. 14/2003, art. 3, prevede:
(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constitutia Romaniei, republicata.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.
Putem sustine cererea cu descrierea unor actiuni ilicite pe plan intern, de tradare pe plan international si actiuni neconstitutionale cu repercursiuni grave in ordinea publica a unui stat de drept.
Separarile pe criterii etnice exploatate in scop politic bulverseaza viata social-economica a poporului roman. Sunt slăbite şansele multor regiuni din Romania de a se dezvolta prin integrare economica. Se duce în mod constant un război împotriva justiţiei, împotriva statului de drept. Este neîndoielnic că în tarile, care înregistrează progrese economice şi sociale, domneşte ordinea, iar sansele pentru ca un regim politic să dăinuie sunt mai mari, corupţia şi rata înaltă a criminalităţii sunt combătute, nu încurajate prin decizii politice. Toate cele petrecute pana in prezent indică dezinteres şi lipsă de responsabilitate a UDMR faţă de interesele României şi ale poporului român. Singurul interes, de care această organizaţie politică dă dovadă, este de a obtine avantaje in detrimentul populatiei de nationalitate romană in enclave constituite pe criterii etnice, de a-şi îmbogăţi liderii si de a rezolva problemele penale ale acestora.
Actiuni provocatoare pe plan intern prin proiecte si propuneri legislative
Deputatul UDMR Marton Arapd a declarat că votul de respingere al proiectului UDMR privind reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţie este „surprinzător”, afirmând că va exista o analiză a protocolui parlamentar dintre UDMR şi PSD: https://www.cotidianul.ro/arpad-despre-votul-de-respingere-a-proiectului-udmr/.
Proiect pentru autonomia teritorială a “tinutului secuiesc”:
“Companii cu capital de stat din Ungaria au finanţat cu peste trei milioane de euro numeroase entităţi juridice din România, aflate în strânsă legătură cu László Tőkes, arată o investigaţie a portalului de limbă maghiară Transindex.ro din Cluj, realizată de jurnalistul Sipos Zoltán. Vă prezentăm o versiune editată în limba română a acestei investigaţii.”..."Ajuns din nou la putere în mai 2010, Guvernul Viktor Orban a decis să ofere cetăţenie ungară tuturor maghiarilor din ţările vecine. Pentru asta, a înfiinţat aşa-numitele „Centre pentru democraţie“, unde etnicii maghiari din alte ţări sunt ajutaţi cu formalităţile de dobândire a cetăţeniei maghiare. În România, au fost înfiinţate 26 de asemenea centre, operate sub auspiciile mişcării civice a lui László Tökes, CNMT. În noiembrie 2010, când CNMT a semnat parteneriatul cu guvernul ungar, preşedintele executiv Balasz Gergely, viitorul lider al PPMT, a respins categoric alegaţiile că aceste centre vor fi folosite în beneficiul politic al PPMT. Deşi lista conducătorilor de Centre nu este publică, o verificare „bucată cu bucată“ arată că 6 dintre conducătorii de birouri sunt lideri judeţeni ai CNMT, iar alţi 11 chiar au candidat pentru Partidul Popular al Maghiarilor din România (PPMT) în alegerile locale şi parlamentare de anul trecut...": https://adevarul.ro/news/politica/reteaualaszlo-tokes-finantata-bugetul-ungariei-1_516ed7a3053c7dd83f1b752a/index.html
Europarlamentar din partea Ungariei, László Tőkes, militeaza activ si pentru autonomia "regiunii Partium", arborand la sediul biroului său de europarlamentar din Oradea steagul acestei asa-zise regiuni, formata in Evul Mediu din teritoriile actualelor judete Satu-Mare, Bihor, Salaj: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-13-20/laszlo-tokes-a-arborat-drapelul-regiunii-partium-la-biroul-sau-de-europarlamentar-124561.html. Potrivit europarlamentarului, steagul regiunii Partium a fost arborat în semn de protest faţă de sancţiunea cu avertismentul aplicată de Poliţia Locală după arborarea drapelului "secuiesc" în primăvara anului trecut. Drapelul a fost calificat drept "mijloc publicitar" afişat fără autorizaţie, iar Tokes a fost îndemnat să îl înlăture. Europarlamentarul a contestat sancţiunea în instanţă şi a pierdut, pe rând, ambele procese, atât la Judecătorie, cât şi la Tribunal. "E o afirmaţie absurdă că ar fi steag publicitar şi exprimă cinismul puterii, al reprezentanţilor puterii locale. Drept răspuns la aceast calificativ înjositor declar că nu vom îndepărta steagul secuiesc. Din contră, vom merge până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu plângerea noastă şi arborăm şi acest steag din Partium", a spus Tokes.

Trădarea este sanctionata in art. 394 Noul Cod Penal:
Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Ofensa adusă drapelului national poate fi incadrată la trădare natională si incalcarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, chiar daca politicienii au facut concesii prin modificarea Codului Penal.
Primarii UDMR, precum Arpad Antal Andras din Sfantu Gheorghe, primesc si contesta amenzile pentru nearborarea drapelului Romaniei, desi il arboreaza sfidator pe cel al Ungariei:
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a subliniat, la rândul său, că „autorităţile locale nu sunt organizaţii reprezentative ale minorităţilor naţionale”, ci ale Statului Român. Astfel, conform art. 2, Legea 75/1994:
Art. 2.  Drapelul României se arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură;
Art. 3. - Drapelul României se arborează temporar:
a) cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale;
b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară;
c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale, interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee.
Art. 20. - Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora.
Art. 21. - La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Art. 22. - În aplicarea prezentei legi, Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului României şi intonarea imnului naţional, în funcţie de natura acţiunilor şi manifestărilor, precum şi de atribuţiile specifice care revin autorităţilor şi instituţiilor publice. La stabilirea acestor norme se vor avea în vedere reciprocitatea cu celelalte state şi uzanţele internaţionale în materie.

Dezagregarea invatamântului românesc
Presedintele UDMR Kelemen Hunor afirmă că adoptarea in Parlament a legii privind Liceul Romano-Catolic de la Targu Mures este rezultatul concret al acordului de cooperare parlamentară cu PSD si ALDE.
 “Datorita lacunelor din Legea nr 1/2011 a educatiei multi elevi romani au de suferit pentru ca   s-au comasat clasele si functioneaza si trei-patru tipuri de copii cu varsta si studiu la nivele diferite in aceeasi incapere cu un singur dascal, dar mai groaznic elevii au fost nevoiti sa plece in alte localitati pt ca s-a inchis scoala ,insa in majoritatea cazurilor au abandonat pt ca nu mai pot sa se deplaseze pe timpul iernii de la domiciliu chiar cativa km distanta. Scolile au fost inchise, dar de transportul elevilor nu raspunde nimeni si nu poate fi sanctionat nimeni, pentru ca nu este stipulat in lege asa ceva! Noi, romanii, suferim un proces intens de decimare combinat cu maghiarizare fortata.”
Articole din publicatiile "Mesagerul de Covasna" sau "Observatorul de Covasna" arata situatia pe plan local:
Adica, aici in asa numitul “Tinut Secuiesc”…etc. nu mai ai sanse la educatie, pentru ca se aduc pe posturi numai profesori bilingvi maghiari, care preiau catedrele, iar dascalii romani au plecat sau sunt fortati sa caute in alte judete posturi din lipsa de ore ...lipsa elevi si desfiintarea claselor...inclusiv de scaderea drastica a natalitatii populatiei vorbitoare in limba lui Eminescu.
Dupa al doilea razboi mondial au fost date in functiune scoli rurale romanesti numai si numai prin munca patriotica, iar o invatatoare avea 4-5 elevi, dar era foarte mandra si satul inflorea.
In Harghita si Covasna situatia este mult mai grava, deoarece in ultimii 10 ani am pierdut foarte multi elevi si profesori romani, iar pe viitor lucrurile sunt si mai sumbre datorita implicarii toxice a politicienilor UDMR in sistemul de invatamant.”

Actiuni de nationalism extremist pe plan international pentru autonomie regionala
"Foarte active în Federal Union of European Nationalities FUEN (organizaţii autonomiste/secesioniste) sunt ambele partide ale minorităţii maghiare din România: UDMR şi PPMT. Iar decizia pentru Minority Safe Pack, a cărui ţintă directă este autonomia pe criterii etnice, a fost luată la congresul de la Moscova din 2012! Fără a face vreun proces de intenţie, probabil că între declaraţiile despre similitudinea dintre Catalonia şi Ţinutul Secuiesc, inclusiv afirmaţia PPMT şi a altor organizaţii ungureşti, că „Transilvania nu este România“, şi maşina de propagandă a Rusiei, portalul de ştiri Sputnik, nu este vreo legătură. Poate că pur şi simplu s-a întâmplat să vorbească fiecare independent pe limba şi canalele lor de comunicare. Dar Sputnik, implicit Moscova, se foloseşte de maghiarii din România pentru a destabiliza NATO. Este încă un episod din războiul hibrid pe care îl duce Rusia împotriva NATO pe teritoriul României."

Actiuni anticonstitutionale
Prin activitatile UDMR sunt incalcate urmatoarele art. din Constitutia Romaniei:
Art. 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Art. 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Dar Programul electoral UDMR 2012-2016 promite autonomie teritoriala (in asa zisa "Secuime"), personala si autoguvernare: https://issuu.com/rmdsz/docs/program_electoral_ro_
Propunerea UDMR: Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România http://www.udmr.ro/uploads/fileok/dok/Statutul_Special_al_Tinutului_Secuiesc_din_Romania.pdf.
Art. 6
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
Art. 13
În România, limba oficială este limba română.
Dar, PSD a acceptat planul UDMR in noul Cod Administrativ al Romaniei votat in Parlament in 2018: Limba maghiară în prefecturi și deconcentrate, plăcuțe bilingve în parcuri, pragul de 20% poate fi eliminat. Din fericire, CCR a declarat neconstitutional noul Cod Administrativ al Romaniei.
Art. 30
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Astfel, in septembrie 2014 UDMR finaliza un proiect de autonomie pe criterii etnice pentru aşa-numitul „Ţinut Secuiesc”. Era primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propunea o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat în stat. Un lider considerat moderat, Kelemen Hunor şi-a radicalizat discursul după apropierea de FIDESZ -ul lui Viktor Orban. ...Ungaria a crescut brusc, începând cu luna iulie 2014, presiunile exercitate asupra României pentru acordarea autonomiei în zonele de interes ale Budapestei de pe teritorul românesc. Astfel, președintele Adunării Naționale maghiare, László Kövér, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din statele învecinate Ungariei să depună mai mult efort pentru obținerea autonomiei, potrivit România Liberă. Mai mult, László Kövér a precizat atunci că maghiarii din Transilvania au nevoie de o mai mare susținere din partea liderilor maghiari din regiune și chiar din partea politicienilor Ungariei și a dat câteva exemple de teritorii în etnicii au reușit să-și obțină autonomia, cel mai elocvent fiind Catalonia. Trei luni mai târziu, tot Catalonia a fost menționata și de premierul Semjén Zsolt ca un excelent exemplu pentru etnicii maghiari din Transilvania, adăugând că ”fiecare națiune ar trebui să-și elaboreze propriul concept de autonomie, iar în cazul maghiarilor acesta ar trebui să servească intereselor Ungariei, fapt pentru care Guvernul de la Budapesta va susține aceste concepte propuse de fiecare națiune pentru acordarea autonomiei maghiarilor”. În acest sens, premierul Semjén Zsolt a menționat etnicii maghiari din Vojvodina (Serbia) și pe cei din Ardeal și a subliniat că aceștia ar trebui să lupte pentru autonomie, iar Budapesta îi va susține. Din 2010 această idee a prins contur, iar în ultimii doi ani a dat naștere unui conflict care continuă să escaladeze la nivel diplomatic între România și Ungaria. Potrivit Centrului Strategic Euro-Asiatic de Informații (CESI) serviciile speciale din Rusia colaborează în prezent cu lideri ai maghiarilor din România și profită de particularitățile și relațiile tensionate bazate pe etnie în unele zone ale țării, încearcă să provoace probleme chiar pe teritoriul românesc.

Béla Markó: “Autonomia teritorială este aceea în care limba maghiară este limbă regională oficială” 09/23/2006

Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat la Congresul său din 25 mai 2013 o hotărâre numită Secuime conștientă, puternică: http://www.udmr.ro/page/statutul-special, un statut mai special chiar decat propriul statut al UDMR: http://www.udmr.ro/page/statut. Textul precizează: “Răspândirea conceptelor europene și aderarea la Uniunea Europeană au constituit, și în cazul Secuimii, condițiile dezvoltării: obiectivul nostru inițial, faptul că vedem garanția supraviețuirii și dezvoltării comunității noastre în dobândirea unor forme de autonomie similare celor dobândite de comunități naționale europene în minoritate, nu mai pare a fi unul ireal. In acest sens este importantă elaborarea detaliată și adoptarea de către parlament a statutului administrativ viitor al Secuimii, consemnarea problemelor de politici specializate, crearea condițiilor legislative care să garanteze comfortul comunităților române din regiune. Ca cetățeni ai Uniunii Europene considerăm, că obiectivele noastre sunt pe deplin îndreptățite și coincid cu procesele primordiale care determină soarta Europei unite. În viitor, vor fi importante campaniile sociale intense organizate pentru sensibilizarea societății majoritare față de acceptarea conceptului și conținutului autonomiei, pentru demolarea preconcepțiilor și imaginilor false atașate de Secuime.”
Conform acestei hotărâri lansăm spre dezbatere publică documentul Statul Special al Ținutului Secuiesc din România. Așteptăm opiniile părților interesate prin email la adresa autonomia@udmr.ro, sau prin poștă la adresa 400489 Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 60.”
Există ca unitate administrativ teritoriala: Secuimea sau Ținutul Secuiesc din România? Are nevoie de un statut special? Mai special si cu drepturi mai egale decat ale altor unitati administrativ teritoriale?
Cum isi mai justifica atunci UDMR scopul declarat de a reprezenta interesele comunității maghiare din Romania, cand adanceste discrepantele si divizarea dintre minoritati si majoritate?
În consecinţă, UDMR este ONG cu o politica ilicita şi neconstituţională, contrara ordinii publice, care acţionează împotriva democraţiei, principiilor statului de drept, unitatii şi suveranităţii poporului roman, dar este tolerata in urma unui santaj politic permanent pentru sustinerea majoritatii politice aflate la guvernare. Astfel, PSD a acceptat planul UDMR: Limba maghiară în prefecturi și deconcentrate, plăcuțe bilingve în parcuri, pragul de 20% poate fi eliminat (27 iunie 2018, http://evz.ro/psd-udmr-limba-maghiara-prag.html ).
Statutul UDMR, Art. 11 Scopurile Uniunii sunt cuprinse în Programul ei. http://rmdsz.ro/uploads/fileok/dok/Statut_UDMR_2017.pdf
Sublime sunt aceste scopuri ale Uniunii, dar Programul UDMR nu se regaseste pe site-ul UDMR. Am putut gasi doar Programul electoral UDMR 2012-2016:
"Obiectivul nostru: construirea diverselor forme de autonomie!...Ne  imaginăm o societate transilvană care să-si păstreze identitatea natională, care să nu părăsească meleagurile natale si inainte de toate care să aibă un cuvant de spus in problemele ce o privesc. Acesta este sensul autonomiei, al autonomiei culturale, teritoriale si regionale. ...
Prin intermediul autonomiei personale se va constitui sistemul institutional al comunitatii maghiare din Romania in domeniul educatiei, culturii, comunicatiilor si domeniul protectiei patrimoniului cultural. ... Autoguvernarea comunitatii etnice maghiare este stabilita prin intermediul alegerilor generale, egale, directe si secrete organizate pe baza unor liste electorale intocmite prin inregistrare bazata pe principiul identitatii liber aumate (?). ...Secuimea este regiunea din Transilvania in care comunitatea maghiara este majoritara. O Secuime puternica este garantia intregii comunitati maghiare din Transilvania, asadar un obiectiv primordial al UDMR este sprijinul dezvoltarii economico-sociale a Secuimii. Ne imaginam o regiune de dezvoltare in Secuime care sa cuprinda judetele Covasna, Harghita si Mures, respectiv o alta regiune de dezvoltare in Nord-Vest, alcatuita din judetele Bihor, Satu-Mare si Salaj. ...Autonomia teritoriala din Secuime este un cadru organizational de drept public. ..."
"Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%)" conform  recensamantului populatiei Romaniei din 2012: http://www.gandul.info/stiri/recensamantul-populatiei-primele-rezultate-cati-romani-sunt-cati-etnici-maghiari-si-cat-de-mare-este-minoritatea-roma-9200308 .
Se pare că politicienii de nationalitate maghiară din UDMR ori nu constientizează ințelesul, semnificația sau sensul propriu al cuvintelor din limba română, ori sfideaza pur si simplu Constitutia Romaniei si legile nationale, folosindu-se de confuzia intentionata dintre secui si maghiari, indemnandu-i la ultimul recensamant pe maghiari sa se  declare secui, in scopul de a institui tot felul de autonomii in "Secuime" sau "Tinutul Secuiesc" sau "societatea transilvană".
Vă rog să constataţi că UDMR ca asociatie fără scop patrimonial implicată in viata politică din România de dupa anul 1990 urmăreste:
a) un scop devenit ilicit sau contrar ordinii publice;
b) realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
c) scopul este altul decât cel pentru care s-a constituit, respectiv autonomia teritorială, autonomia personală, autoguvernarea si nu interesele comunității maghiare.
Vă rog să dispuneti dizolvarea acestei asociatii.
In drept, O.G. nr. 26/2000, art. 394 Noul Cod Penal, OUG 31/2002, Legea 217/215, art. 41 Legea 47/1992, art. 40, alin. (2) Constitutia României, Legea nr. 75/1994, Legea nr 1/2011, Legea nr. 215/2001.

 

Sustin cererea cu urmatoarele probe:

1. Sentintele definitive date de instante de judecata in cazurile:

- Laslo Tokes pentru indepartarea steagului regiunii Partium: sentința civilă a Judecătoriei Oradea din 25 aprilie 2016;

- Deputatului Markó Attila: sentința civilă a Curtii de Apel Ploiești din 26 noiembrie 2014, trei ani de închisoare cu suspendare;

            - István BEKE și Zoltán SZŐCS, membri ai grupării Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), aliata a UDMR: sentinta penala din 4 iulie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 5 ani de închisoare sub acuzația de terorism (https://www.g4media.ro/ofensiva-maghiarilor.html ). Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a calificat drept ”scandaloasă” decizia definitivă prin care Înalta Curte i-a condamnat la cinci ani de închisoare pe extremiştii Szocs Zoltan şi Beke Istvan. Organizaţiile judeţene şi teritoriale ale UDMR, precum şi consilierii locali şi parlamentarii maghiari vor constitui un fond de solidaritate pentru susţinerea în comun a primarilor și președinților de Consilii Județene din Ţinutul Secuiesc, care au fost condamnați de instanțe pentru afișarea ilegală a simbolurilor maghiare pe clădirile publice din România, transmite MTI, agenția de presă oficială de la Budapesta. Fiecare parlamentar sau ales local al UDMR este liber să cotizeze sau nu la fondul de solidaritate, iar banii vor fi utilizați exclusiv pentru a-i ajuta pe cei sancționați pentru afișarea simbolurilor maghiare pe clădirile publice din România să-și plătească amenzile.
            Pe pagina oficială de Facebook a UDMR a fost postat un clip prin care maghiarii sunt îndemnați să contribuie la acest fond de solidaritate:   https://web.facebook.com/RMDSZ/videos/1731714936911442/ 
             - Fostul senator UDMR Oloj Gherghely, condamnat pentru corupție, este dat în urmărire generală: http://stiri.tvr.ro/fostul-senator-udmr-oloj-gherghely-este-dat-in-urmarire-generala_839748.html#view.
            2. Dovada achitarii taxei de timbru judiciar de 20 lei in contul de la Trezorerie al Directiei Taxe si Impozite Locale conform http://portal.just.ro/302/Documents/Plata_Taxe_de_Timbru_24.11.2015.pdf .

Depun prezenta cerere in 3 exemplare, un exemplar pentru instanta si celelalte pentru comunicare. Doresc ca reclamantul sa ma reprezinte.

            In temeiul art.223 din NCPC, solicitam judecarea cauzei si in lipsa.


            SEMNATURA,                                                                                 Data
                                                                                                                          .   . 2019


            Domnului Presedinte al Judecatoriei Sect. 5 Bucuresti



 

Finantarea UDMR

Nu sunt bani pentru sanatate, infrastructura, invatamant, dar pentru minoritati sunt.  Iata unde se duc banii dvs.: 1. Din bugetele locale...