Totalul afișărilor de pagină

marți, 24 martie 2020

Nu-i nimic surprinzator in politica pasilor marunti a udmr, ci doar in perfidia revizionista a acestui ONG!

La congresul 14 udmr de la Cluj-Napoca din 22-23.02.2019 la care au participat si au aplaudat Fifor (din partea PSD), Boc Emil (primar Cluj-Napoca), Tariceanu (ALDE), Barna (USR) a fost adoptat: Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România.
Dar din videoclipul postat pe contul oficial de facebook al udmr:
Videoclipul este din 25 Iulie 2018



vineri, 28 februarie 2020

Prost e cel care da, nu cel care cere pas cu pas "autonom(u)ie"

https://www.agerpres.ro/politica/2020/02/13/pmp-ataca-la-ccr-legea-educatiei-daca-va-fi-promulgata-udmr-sustine-ca-legea-a-fost-votata-si-de-pmp--448543
Preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară, Marius Paşcan, a anunţat, joi, că formaţiunea sa va ataca la Curtea Constituţională modificările aduse de UDMR la Legea educaţiei naţionale, dacă aceasta va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce unul dintre iniţiatori, senatorul Novák Csaba Zoltán, susţine că e un nonsens, întrucât acest proiect a fost votat şi de către senatori ai PMP.

"Îi solicităm preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, să nu promulge această lege ticăloşită. În cazul în care va fi totuşi promulgată, Partidul Mişcarea Populară va sesiza în această privinţă Curtea Constituţională a României. (...) Un proiect de lege, iniţiat de UDMR în 2018, a fost adoptat în această săptămână de Senatul României şi aduce peste 30 de modificări Legii educaţiei naţionale. Pe baza acestora, universităţile vor fi obligate să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat, indiferent dacă au sau nu secţii în limbile minorităţilor. Am arătat în mai multe rânduri că mai bine de jumătate dintre absolvenţii învăţământului preuniversitar în limba maghiară nu cunosc elementar limba română", a arătat deputatul Marius Paşcan.

Deputatul PMP susţine că, potrivit noului act normativ, absolvenţii vor putea susţine şi examenul de admitere la nivelul universităţilor tot în limba lor maternă, "chiar fără să cunoască limba statului ai cărui cetăţeni sunt".

"Conform prevederii respective, culmea, profesorii examinatori vor trebui să cunoască limba minorităţii, subiectele de examen se vor formula în limba minoritarului, repet, chiar dacă la universitatea respectivă nu există secţii cu predare în limba minorităţilor. Se încalcă astfel flagrant autonomia universitară! Mai mult, prin amendamentele formulate de parlamentarii UDMR la respectivul proiect legislativ, adoptat de Senat, se stipulează că nu se mai poate desfiinţa sau înfiinţa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară, fără acordul 'organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României', adică al UDMR. Adică Uniunea va fi pe picior de egalitate cu Ministerul Educaţiei Naţionale", a subliniat Marius Paşcan.

Pentru acest proiect legislativ, Senatul a fost cameră parlamentară decizională, legea urmând să fie trimisă spre promulgare preşedintelui României.

"Este, evident, o lege discriminatorie, care încalcă autonomia universitară, prin care se doreşte oficializarea unei alte limbi în statul român. Încalcă articolul 13 din Constituţia României, conform căruia 'În România, limba oficială este limba română', prin urmare este o lege neconstituţională şi reprezintă un nou asalt etnic separatist împotriva ţării noastre ca 'stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil'. Reprezintă încă un pas către segregaţionism pe criterii etnice dar care poate avea drept consecinţă şi pregătirea superioară pe banii statului roman a unor tineri minoritari pentru a emigra, aceştia neputând să-şi afle un rost pe piaţa forţei de muncă din România, câtă vreme nu cunosc limba română", a mai declarat Marius Paşcan.

Solutia e foarte simpla: "ei vor putea susţine şi examenul de admitere la nivelul universităţilor tot în limba lor maternă", dar nu vor fi admisi. Niciunul.

joi, 27 februarie 2020

HAJDU GYŐZŐ: Pentru noi, maghiarii, care trăim aici, România este singura ţară natală!

http://www.cunoastelumea.ro/hajdu-gyozo-pentru-noi-maghiarii-care-traim-aici-romania-este-singura-tara-natala/
"Din dorinţa de a evita orice confuzie sau afirmaţii de rea credinţă, subliniez: când susţin că pentru noi, maghiarii care trăiesc aici, România este singura ţară natală, mă lansez în această afirmaţie pe baza faptelor istorice incontestabile. Să fie clar, odată pentru totdeauna: persoanele care aparţin în prezent comunităţii maghiare din România – cu excepţia a câtorva moşnegi care au peste o sută de ani – , fiecare s-a născut în România.
Aşadar, nu în Ungaria şi nici măcar în Monarhia Austro-Ungară. 
Atunci, de ce se plâng necontenit ai noştri lideri politici maghiari? Din cauză că s-a prăbuşit Monarhia Austro-Ungară şi a îngropat, în mod legitim, regiunea istorică a Marii Ungarii? 
De ce trece cu vederea, fără nicio reacţie, conducerea superioară a UDMR această viziune de natură iredentistă care domină ziarele de limbă maghiară din Transilvania, susţinute de această organizaţie, viziune potrivit căreia pentru maghiarii de aici, România nu este patria lor, reprezintă doar pământul natal.  
Conform acestei afirmaţii, patria maghiarilor din România ar fi în ţara vecină, în Ungaria? 
Care este acel partid român sau care este acea autoritate română care ar putea să-i ierte conducerii superioare a UDMR că nu protestează împotriva propagandei iredentiste maghiare antiromâne, împotriva instigării naţionale care au un efect dăunător asupra vieţii publice?!
Dar să vedem, din partea cărui lider UDMR ne-am putea aştepta la acest protest legitim? 
Din partea fostului preşedinte al UDMR, de la liderul spiritual pe viaţă al acestei organizaţii, Béla Markó? 
Din partea acestui cameleon nu se poate aştepta un asemenea protest specific patriot, deoarece într-una din declaraţiile sale televizate a subliniat clar că pentru el România nu este în totalitate patria sa, deoarce România face foarte multe pentru ca el să nu o poată declara drept patria sa.
Este bine cunoscut ce a făcut UDMR în ultimii 26 de ani pentru ca România să fie considerată de maghiarii de aici drept patria lor şi pentru ca în această ţară ei să trăiască mai bine: Aproape nimic!
Voi cita dintr-unul din ziarele de limbă maghiară din Transilvania: „Dacă facem comparaţie între investiţiile realizate în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna cu investiţiile efectuate în judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, vom putea contabiliza doar eşecul disperat al setei de putere a UDMR, care perpetuă şi azi. În zadar susţine că au făcut, totuşi, ceva pentru maghiarii din Transilvania, dacă faptele dovedesc contrariul. Acesta este rezultatul faptului că, după 1996, cu anumite întreruperi, au fost la guvernare”. („Központ”, Târgu Mureş)."

Hajdu Győző a murit la 30 noiembrie 2018, cu o zi înaintea Centenarului Marii Uniri. 
A fost înmormântat de Filiala 2 Tg. Mureș a SCMD – Sindicatul Militarilor, într-un cimitir ortodox.

miercuri, 25 decembrie 2019

La 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon

https://www.bursa.ro/mae-despre-declaratia-privind-trianonul-orice-incercare-de-rescriere-a-istoriei-inacceptabila-27914731

Programul udmR postat doar in limba lor materna:
https://www.rmdsz.rouploads/fileok/dok/RMDSZProgram2017.pdf
Autonomie si iar autonomie de toate felurile, numai drepturi, fara indatoriri.

Hotararea lor de la congresul 14 udmR, care introduce noi simboluri "nationale" in Romania, stat national, unitar, indivizibil,...:
http://www.udmr.ro/pressroom/articol/hotarare-privind-simbolurile-naionale-ale-comunitaii-maghiare-din-romania
 
A treia tentativa a lor total neconstitutionala de proiect:
https://www.mediafax.ro/social/udmr-a-depus-un-proiect-pentru-recunoasterea-autonomiei-tinutului-secuiesc-ce-prevede-18677936?fbclid=IwAR0px0L2kD5CgAYiomJwChFcjpnKbLDT1iKoe-dkGS1065UMD7J_fbnbMZE

Ei santajeaza, pentru ca sunt platiti pentru asta, atat de la bugetul de stat al Romaniei (buzunarul nostru), cat si de la cel al Ungariei.

Ca sa intelegeti cum stau treburile in actuala varianta a Constitutiei Romaniei,
cititi, va rog, cazul scoala pe fondul problemei lamurit prin Decizia CCR nr. 80/2014.
Si Constitutia Romaniei, mai ales art.1, art.6 alin.(2), art. 152.

sâmbătă, 7 decembrie 2019

Model de cerere de interventie accesorie in dosarul 18272/302/2019


Daca nu va descurcati, inclusiv cu depunerea la Jud. Sect. 5, atunci apelati la formularul de contact din dreapta de pe blog.
Preluati cu copy si paste intr-un fisier Word, completati datele dvs. si printati urmatoarea cerere.
Va rog, nu uitati sa scrieti doar pe fiecare pagina a probelor: Conform cu originalul si sa semnati.


Judecatoria Sector 5 Bucuresti
Dosar nr. 18272/302/2019
Obiect: ordonanta presedintiala
Stadiu procesual: Fond
Complet: C6 civil 2019  
 
DOMNULE PRESEDINTE,

            Subsemnata(ul)                                  , cu domiciliul in localitatea                   , Str.                                     
            , nr.    , bl.    , sc.    , ap.    , sector     , e-mail:                                            , CNP:                   ,  in conformitate cu art. 33, art. 63 alin. 1 si 2, art. 64 alin. 1 si 2, art. 192 si 194-197 Cod Procedura Civila, art. 21, 54 alin. (1), art. 55 alin. (1), art. 57 din Constitutia Romaniei, va solicit sa solutionati urmatoarea
 
CERERE DE INTERVENTIE ACCESORIE

în interesul partii reclamante si în contradictoriu cu intimata
      Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR),  cu sediul in Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 60, e-mail: elnok@rmdsz.ro, reprezentată de presedintele său Kelemen Hunor, e-mail: kelemenhunor@rmdsz.ro,
       pentru anularea in totalitate a "Hotărârii privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România" adoptate la Congresul 14 UDMR din urmatoarele

MOTIVE

      In fapt, Organul decizional suprem al UDMR este congresul conform art. 2 din Statutul UDMR.

      Adoptarea, cu unanimitate de voturi, de către Congresul UDMR in data 23 februarie 2019 la Cluj-Napoca a steagului roşu, alb şi verde (drapelul civic al întregii națiuni maghiare) ca simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România, alături de steagul "Ţinutului Secuiesc", de imnul Ungariei şi de imnul "Ţinutului Secuiesc" ca simboluri naţionale proprii, reprezintă o încălcare flagrantă a:

- art. 1, 2 alin.(2), art. 4, 6 alin.(2), art. 12, 15 alin.(1), art. 16 si 147 alin.(4) din Constituția României;

- art. 29-44 si 48-51 din Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) nr. 80/2014;

- art. 7, 8, 14, 20, 21, 22 din Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice;

- prevederilor H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema României;

- art. 2, 4, 8, 9, 13, 37 din Legea 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate;

- autoritatii de lucru judecat și a practicii judiciare în dosarul nr. 18361/271/2014 la Judecătoria Oradea;

- autoritatii de lucru judecat și a practicii judiciare prin anularea in 2015 de catre Curtea de Apel Targu Mures a Hotararii nr. 127/2014 a Consiliului Local Miercurea Ciuc;
- art. 20 din Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, document al Consiliului Europei adoptat în 1995, intrat în vigoare în 1998, ratificat de România  prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995.

     "Referitor la nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local Miercurea Ciuc, nr. 127/2014, Curtea are în vedere respingerea, de către Comisia Europeană, a două cereri de înregistrare a unor inițiative cetățenești, al căror obiect îl constituia înființarea de regiuni după criterii etnice – prin Decizia C(2013) 4875 final din 25 iulie 2013 fiind respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Consiliul Național Secuiesc cu titlul „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și pentru sustenabilitatea culturilor regionale'”, iar prin Decizia C (2013) 5969 final din 13 septembrie 2013 a fost respinsă cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Hans Heinrich Hansen și Kelemen Hunor, cu titlul „Minority Safe-Pack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa” –  precum și, în același sens, respingerea de către Plenul Senatului, în ședința din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc", se precizează în motivarea Curții de Apel Târgu Mureș, a cărei hotărâre este definitivă.

      Pe calea cererii de intervenție accesorie afirm un interes propriu grefat pe interesul determinat, legitim, personal, născut și actual al reclamantului ca cetatean român, conform art. 33 Cod proc. civ., art. 54 alin. (1), art. 55 alin. (1), art. 57 din Constitutia Romaniei, de a proteja de fapt interesul public in respectarea Constitutiei Romaniei, legilor nationale si reglementarilor internationale, de a elimina posibilitatea recunoașterii si consacrarii unor simboluri "naţionale" in afara de cele statuate de Constituția României. 
     Acceptarea unor simboluri naţionale proprii ale minoritatilor etnice reprezintă o încălcare flagrantă a caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

      UDMR a ales sã ignore la Congresul 14 al formatiunii faptul cã în cauzã este vorba despre cetãțeni români de naționalitate maghiarã, si nu aparținand națiunii maghiare. Or cetãțenii români de orice naționalitate sunt obligați de Constituție sã manifeste respect fațã de simbolurile naționale ale României.

       Prin decizia luată de UDMR la congresul de la Cluj-Napoca din 22-2302.2019, respectiv "Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România", formațiunea maghiară și-a manifestat public loialitatea față de Ungaria. Conform acestei hotarari România ar fi așadar patria națiunii române și a națiunii maghiare, deci nu ar fi stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, conform art. 1 din Constitutia Romaniei.

       In decizia Decizia CCR nr. 80/2014 se reafirmă: "Curtea Constituțională a României se supune numai Constituției și legii ei organice de organizare și funcționare nr. 47/1992, competența sa fiind stabilită de art. 146 din Legea fundamentală și de Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 29 mai 2012).
      De asemenea, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a stabilit că actele obligatorii ale Uniunii Europene sunt norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate.
       Stabilind că dreptul Uniunii Europene se aplică fără nicio circumstanțiere în cadrul ordinii juridice naționale, nedistingând între Constituție și celelalte legi interne, echivalează cu plasarea Legii fundamentale într-un plan secund față de ordinea juridică a Uniunii Europene.
       Din această perspectivă, Curtea reține că Legea fundamentală a statului, Constituția, este expresia voinței poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu își poate pierde forța obligatorie doar prin existența unei neconcordanțe între prevederile sale și cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremația Constituției asupra întregii ordini juridice (a se vedea în același sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunțată de Tribunalul Constituțional al Republicii Polonia)."
       Conform art. 147 alin.(4) Constitutia Romaniei: "Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor."

       Decizia CCR nr. 80/2014 nu constată doar nerespectarea unei proceduri impuse de art. 152 din Constitutie, ci este un adevărat caz școală și are relevanță privind fondul actualei cauze prin constatarea neconstituționalitatii unor formulari exact cum sunt cele cuprinse in hotararea de la Congresul 14 UDMR care privesc posibilitatea recunoașterii si consacrarii:
- unor zone tradiționale gen "Tinutul Secuiesc" sau "Partium", unde locuiesc minoritatile etnice, ca subdiviziuni administrative in organizarea teritoriului Romaniei: art 29-36 din Decizie;
- unor organe de decizie și executive ale minorităților naționale, distincte de cele ale statului (ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, de ex. congrese): art. 37-44 din Decizie;
- unor simboluri proprii ale minorităților naționale ca "simboluri naționale", implicand un drept de opțiune între folosirea simbolurilor proprii și a celor naționale ale statului român: art. 48-51 din Decizie;

       Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale ratificata de Romania prin Legea 33/1995, Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare ratificata de Romania prin Legea 282/2007 nu se refera la "simboluri naționale ale comunității" etnice sau minoritare.
       De asemenea, la art. 54 din Decizia CCR 80/2014 Curtea constată că "acest principiu (de protectie) este specific declarațiilor de drepturi, or declarațiile de drepturi au doar caracter proclamativ, fiind lipsite atât de garanții juridice pentru punerea lor în aplicare, cât și de o forță de constrângere în cazul încălcării lor.
       Astfel, ele nu cuprind norme juridice propriu-zise, obligatorii pentru toate subiectele de drept, ci reprezintă simple afirmări de principii, a căror încălcare nu declanșează o sancțiune din partea statului în scopul restabilirii autorității normei încălcate și al reparării vătămărilor aduse subiecților de drept. Acestea nu trebuie confundate cu garanțiile de drepturi care sunt asigurate prin norme juridice imperative, consacrate constituțional."

       Mai mult, in Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale este statuat la TITLUL III, Art. 20:

"În exercitarea drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru, orice persoană aparținând unei minorități naționale va respecta legislația națională și drepturile celorlalți, în special ale persoanelor aparținând majorității sau altor minorități naționale". Daca acest articol e greu de inteles in limba romana pentru reprezentantul intimatei, atunci il poate citi in orice alta limba europeana, e similar art. 6 alin.(2) din Constituția României.


       Consiliul Național Secuiesc-CNS (în maghiară Székely Nemzeti Tanács) este o organizație politică din România care pretinde a reprezenta interesele secuilor, secui care nici nu apar inregistrati ca o minoritate nationala in datele Institutului National de Statistica privind ultimul recensamant al populatiei din România.
       De fapt, CNS nu este înregistrat legal în România, dar si-a asumat simboluri ale secuilor: insigna, steag (afisat orizontal), drapel (afisat vertical), respectiv imn, si le promovează ca si cum ar fi legal recunoscute: https://www.sznt.org/ro/despre-noi/simbolurile-noastre.
        UDMR si Ungaria au preluat si promovează sfidator aceste simboluri ca parte a revizionismului maghiar in Romania. Astfel, pe cladirea Parlamentului de la Budapesta este arborat steagul secuiesc, iar la intalnirile premierului ungar Viktor Orban cu presedintele UDMR, Kelemen Hunor, este de asemenea afisat steagul secuiesc (fotografii atasate ca probe).
      Negarea Romaniei ca stat national suveran si invocarea federalizarii sau, mai nou, inceperea demersurilor generale pentru denuntarea Tratatului de la Trianon in 2020, sunt actiuni de neiertat contra existentei nationale a romanilor.

        UDMR a ales să vorbească în numele întregii comunități maghiare din România la congresul său din 2019, inclusiv pentru ceangăii din judetul Bacau, pe care pretinde că-i reprezintă și a decis că pentru maghiarii din România simbolurile Ungariei sunt pe primul loc, manifestând astfel dispreț la adresa Constituției României, legilor României, deciziei CCR, autoritatii de lucru judecat și a practicii judiciare, acționând într-un mod care este catalogat oriunde in lume drept trădare națională.

       Formațiunea maghiară are sute de membri care fac parte din aparatul administrativ central sau local al statului român. Sute de primari, viceprimari, consilieri locali, consilieri județeni, secretari de stat, directori, deputați și senatori, mii de funcționari publici acționează începând cu data de 23 februarie 2019, data adoptarii hotararii de la Congresul 14 UDMR, sub steag străin, al Ungariei.  
       Toți acești funcționari publici și demnitari ai statului român și-au manifestat public loialitatea față de Ungaria prin decizia Congresului UDMR, deși sunt cetățeni români. Se ridică astfel întrebarea: cum vor apăra acești funcționari publici, cetățeni români loiali Ungariei, interesele statului român care le plătește salariile sau cum isi vor indeplini indatoririle fundamentale față de România, indatoriri prevazute la Titlul II, Cap. III din Constituția României?

Sustin cererea cu urmatoarele probe:

1. "Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România" de la Congresul 14 UDMR, 22-23.02.2019, Cluj-Napoca (1 pag.);
2. Imagini de la intalnirile premierului Viktor Orban cu Kelemen Hunor, ale cladirii Parlamentului de la Budapesta cu steagul secuiesc arborat, de la intalnirea liderilor comunitatii maghiare din Romania si de pe site-ul Consiliului Național Secuiesc: 
https://www.sznt.org/ro/despre-noi/simbolurile-noastre (2 pag.); 
3. Hotararea nr. 127/2014 a Consiliului Local Miercurea Ciuc (8 pag.) si anularea ei: https://evz.ro/decizie-definitiva-prefectul-judetului-harghita-adrian-jean-andrei-ramane-fara-autonomia-tinutului-secuiesc.html;
4. Dovada achitarii taxei judiciare de timbru in valoare de 20 lei in contul                                     
deschis la Trezoreria                     , Cod fiscal                      , pentru Directia Impozite si Taxe Locale Sector ... ( 1 pag.).

            In drept, Constitutia Romaniei, Legea 75/1994, Legea 47/1992, Legea nr. 217/2015, OUG 31/2002, O.G. nr. 26/2000, Legea 217/2015, OUG 31/2002, Legea 47/1992, Decizia CCR nr.80/2014, HG 1157/2001, Legea 185/2013, OG 2/2001, Legea 33/1995.
.

Depun prezenta cerere in 3 exemplare, un exemplar pentru instanta si celelalte pentru comunicare. Sustin pozitia reclamantului si doresc ca acesta sa ma reprezinte.

 

In temeiul art. 223 din Cod proc. civ., solicitam judecarea cauzei si in lipsa.

 

   

 

            SEMNATURA,                                                                                 Data
                                                                                                                       10.12.2019



Domnului Presedinte al Judecatoriei Sector 5 Bucuresti


1. Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România
Comunitatea maghiară din România este parte integrantă a națiunii maghiare, prin urmare își asumă simbolurile și însemnele acesteia, dar dispune și de simboluri proprii. Temeliile principale ale identității noastre naționale sunt acele simboluri care disting națiunea maghiară, și în cadrul acesteia pe maghiarii din Transilvania de alte națiuni și prezintă, într-un mod unic, particularitățile maghiarilor pentru întreaga lume.
Având în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților naționale să utilizeze propriile simboluri naționale și îngrijorați de amploarea crescândă a procedurilor judiciare din ultimii ani în acest domeniu, Uniunea Democrată Maghiară din România, în calitate de reprezentant legitim al comunității maghiare în Parlamentul României, în vederea declarării simbolurilor noastre naționale și utilizarea corectă a acestora, adoptă următoarea hotărâre:
1.  Simbolul național al comunității maghiare din România sunt culorile naționale ale maghiarilor: roșu, alb, verde. Steagul comunității maghiare este alcătuit din trei benzi orizontale de lățime egală, având, de sus începând, culorile roșu, alb și verde.
2. Culorile naționale ale maghiarilor le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare.
3. Afișarea simbolurilor noastre naționale la orice eveniment, în orice situație sau formă sunt considerate ca propriile noastre simboluri comunitare și în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu arborarea publică a drapelului național al Ungariei, a cărui arborare în România este reglementată de convenții internaționale și de legi naționale.
4. De asemenea, considerăm culoarea albastră și aurie folosită de către secui, ca și comunitate integrantă a națiunii maghiare, precum și simbolul lunii și a soarelui, ca simboluri naționale. Steagul comunității secuiești este așezat în formă dreptunghiulară cu o lățime de 2:3 proporțională cu lungimea sa. Dreptunghiul de culoare albastru azuriu este tăiat de o bandă de culoare aurie, într-un raport de 2:1:2. Partea superioară albastră dinspre lance, este decorată cu simbolul soarelui auriu și al lunii argintii în creștere.
5. Aceste elemente le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare.
6. Imnul nostru național este poemul lui Kölcsey Ferenc intitulat Imn, pe care îl cântăm pe muzica compusă de Erkel Ferenc.
7. De asemenea, este simbolul nostru național poemul scris de Csanády György, cu titlul Imnul Secuiesc, pe care îl cântăm pe muzica compusă de Mihalik Kálmán.
Noi, reprezentanții comunității maghiare din România, afirmăm cu acest prilej că, cele cuprinse în această rezoluție le considerăm simbolurile noastre naționale și așteptăm ca România, Uniunea Europeană și comunitatea internațională să ne sprijine în păstrarea identității noastre naționale prin folosirea liberă a simbolurilor noastre.
Cluj Napoca, 23 februarie 2019.

2. 




3. ROMÂNIA, JUDEŢUL HARGHITA, CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL
MIERCUREA–CIUC, HOTĂRÂREA NR. 127/2014
privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiul Miercurea Ciuc

Documentul pentru printare il gasiti aici:
http://www.szereda.ro/cdownloads/files/file_4e85a6e4b1cdde.pdf

joi, 28 noiembrie 2019

Mesaj tranşant al ambasadorului României în Ungaria: România nu şi-a dat acordul pentru finanţările Guvernului maghiar în Transilvania

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, i-a transmis luni vicepremierului maghiar Zsolt Semjen, că Guvernul României nu şi-a dat acordul pentru programul guvernului Ungariei pentru subvenţionarea fermierilor din Transilvania.
http://tvrmoldova.md/actualitate/mesaj-transant-al-ambasadorului-romaniei-in-ungaria-romania-nu-si-a-dat-acordul-pentru-finantarile-maghiare-in-transilvania/?fbclid=IwAR3rf0A7AtHlGrxCMzsaxOjCnEpY9PdZhCnP8NyOjibFVIw47muIt1yP4T0

„România mai crede că intervenţia celor două guverne în acest domeniu ar trebui să fie prudentă, convenită în prealabil, nediscriminatorie şi deplin aliniată regulilor UE. Pentru a nu lăsa loc de dubiu, aş dori să fie clar că mă refer la dorinţa guvernului de la Budapesta de a subvenţiona activităţi economice în România, mai ales în domeniul agricol”, scrie aktual24.ro.

Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a reafirma poziţia oficială a guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealui al Guvernului ungar nu a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi nu face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural.

În consecinţă, o spunem din nou, România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităţilor române, în mod transparent şi nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislaţiei române şi a regulilor aplicabile pieţei interne UE, precum şi a strategiilor şi programelor naţionale care vizează dezvoltarea regională”, a spus ambasadorul Marius Lazurca într-un discurs susţinut la Bekescsaba cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Secţiei Româno-Maghiare a Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei (MKIK), potrivit site-ului Ambasadei României la Budapesta.

Guvernul Viktor Orban finanţează cu zeci de milioane de euro fermierii din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenţionare.

Peter Szijjarto, ministrul maghiar de Externe, a anunţat în septembrie că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României aşa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ţinutul Secuiesc.

Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari.

marți, 26 noiembrie 2019

Urmeaza apelul la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti

Dosar 13776/302/2018 pentru dizolvarea udmr:
Complet: C 24 civil 2019
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Respinge cererile de intervenţie accesorie în interesul reclamantului, ca neîntemeiate. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă Publică, azi 26.11.2019.
Document: Hotarâre 26.11.2019

Dupa o serie de balbaieli si amanari ale instantei:
22.11.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C 24 civil 2019
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 26.11.2019.
Document: Încheiere - Amânare ulterioară a pronunţării    22.11.2019
18.11.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C 24 civil 2019
Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Respinge cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibile. Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare care se va judeca la Tribunalul Bucureşti, calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi 18.11.2019.
Document: Încheiere de şedinţă    18.11.2019
15.11.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C 24 civil 2019
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Amâna pronunţarea asupra cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale pentru data de 18.11.2019.Pronunţată în şedinţă publică, azi 15.11.2019.
Document: Încheiere - Amânare ulterioară a pronunţării    15.11.2019
08.11.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C 24 civil 2019
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 15.11.2019, pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze concluzii scrise cu privire la cererea de sesizare a CCR; 
Amână pronunţarea la data de 21.11.2019, pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze concluzii scrise cu privire la fondul cauzei
Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării    08.11.2019

Nu-i nimic surprinzator in politica pasilor marunti a udmr, ci doar in perfidia revizionista a acestui ONG!

La congresul 14 udmr de la Cluj-Napoca din 22-23.02.2019 la care au participat si au aplaudat Fifor (din partea PSD), Boc Emil (primar Cluj...