UDMR s-a inregistrat ca persoană juridică română fără scop patrimonial, fără scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1, Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr. 45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Acum are si patrimoniu (LISTA IMOBILELOR AFLATE ÎN PROPRIETATEA UDMR si LISTA OPERELOR DE ARTĂ UDMR 2009-2017) si scop lucrativ politic. Ulterior, Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1 octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, profitand de tot felul de exceptii ale legislatiei in vigoare care favorizeaza minoritatile.
1. Este inscrisa in Registrul National ONG la Asociații,
nu la Uniuni (nr. inreg. 812/A/2003 in urma mutarii sediului la adresa actuala
din sectorul 5, Bucuresti). I s-a aprobat sa-si pastreze denumirea. De ce nu
s-a inregistrat la Uniuni, daca vrea sa se numeasca in continuare Uniune?
2. Nefiind înregistrată ca partid politic (conform
Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a Partidului Popular
European in 2007. De ce nu accepta Udmr definirea ca partid?
3. Participa la alegerile parlamentare potrivit
prevederilor Legii nr. 208/2015, art. 118, alin.(1) ca organizatie legal
constituita a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale reprezentate in
Consiliul Minoritatilor Nationale. S-a desemnat ca reprezentanta si a secuilor si a ceangailor, desi secuii si ceangaii nu sunt maghiari. Secuii au acceptat situatia, ceangaii nu au acceptat-o.
4. Se declara asociatie cu caracter politic si
participa la procesele electorale locale si europarlamentare in baza
dispozitiilor art. 3 (1) si art. 55 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice
cu toate exceptiile prevazute.
5. Acum abuzeaza de Directivele europene privind
minoritatile, care favorizeaza desfiintarea statelor nationale, si urmaresc adoptarea unui Safety Pack: https://jurnalul.antena3.ro/stiri/politica/kelemen-hunor-dupa-alegerile-europarlamentare-trebuie-sa-facem-totul-ca-minority-safe-pack-sa-fie-pe-ordinea-de-zi-a-ce-789417.html
6. Documentele care ilustreaza politica Udmr de
autonomie administrativa, teritoriala, culturala, personala, regionala
(segregare nationalista neconstitutionala) se gasesc pe site-ul oficial al Udmr: http://www.udmr.ro/page/documente-1, dar pe acestea instantele le incadreaza la libertatea
de exprimare.
Din 2015 udmr putea sa se inscrie ca partid politic si sa nu mai apeleze la exceptii. N-a facut-o.
Prin Legea nr. 114/2015 privind modificarea și
completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 s-au adus importante
inlesniri inscrierii partidelor politice:
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 18 alin. (1) lit. a) și d) prevăd faptul că pentru înregistrarea unui partid politic se depuneau la Tribunalul București, printre altele, și următoarele documente:
Potrivit noii reglementări, art. 18 alin. (1) lit. a) și d) prevăd faptul că pentru înregistrarea unui partid politic se depuneau la Tribunalul București, printre altele, și următoarele documente:
„a) cererea de înregistrare, semnată de
conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2
membri fondatori;
(…)
„d) actul de constituire, semnat de cel
puțin 3 membri fondatori”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 19 prevede: „(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, precum și semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetățeni cu drept de vot.
Potrivit noii reglementări, art. 19 prevede: „(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, precum și semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetățeni cu drept de vot.
(2) Lista va fi însoțită de o declarație
pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste
autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută la art. 326 din Codul
penal.
(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 3
membri fondatori.
(4) Modelul listei semnăturilor membrilor
fondatori și al declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt
cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 27 prevedea
faptul că în fiecare an preelectoral partidele politice erau obligate să își
actualizeze listele de membri, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19
alin. (3) și (4). Listele actualizate erau fi depuse la Tribunalul București
până la data de 31 decembrie a acelui an.
Noua reglementare
Art. 27 – Abrogat.
Art. 27 – Abrogat.
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 46 alin. (1)
lit. f) un partid politic
se dizolva pe cale judecătorească, printre altele, și ca urmare a
neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul
București conform art. 48.
Noua reglementare
Art. 46 alin. (1) lit. f) – Abrogată.
Art. 46 alin. (1) lit. f) – Abrogată.
Dar pentru o asociatie cum este udmr, neîndeplinirea
obiectivelor stabilite ramane motiv de dizolvare, iar dizolvarea nu se mai pronunta de Tribunalul Bucuresti precum in cazul partidelor politice, ci de orice instanta unde este inregistrata legal actiunea.
Deci, Udmr nu este inscrisa acum ca partid politic, ci ca o asociatie cu activitate politica si dreptul de a participa la alegeri.
Deci, Udmr nu este inscrisa acum ca partid politic, ci ca o asociatie cu activitate politica si dreptul de a participa la alegeri.
Motivele invocate pentru dizolvarea udmr:
Art. 56 Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000
(1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre
judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:
a) când scopul sau activitatea asociației a
devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace
ilicite sau contrare ordinii publice;
c) când asociația urmărește un alt scop decât cel
pentru care s-a constituit;
(2) Instanța competentă este judecătoria în circumscripția
căreia asociația își are sediul.
Constitutia
Romaniei la
Art. 6, alin.(2):
Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea
identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie
conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu
ceilalţi cetăţeni români.
Art. 30,
alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă
sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri."
Art. 40,
alin.(2): Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin
activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a
independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
si
OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Udmr omagiaza criminali de razboi precum: Horthy, Albert Wass, Károly Kratochvil, Nyiro Jozsef.
"Daca asupra rebeliunii antistatale din martie 1990 de la Targu Mures s-a tras o cortina de minciuni (intr-o discutie particulara, N. S. Dumitru, redactorul raportului despre evenimente, i-a spus lui Petre Ţurlea: "Nu puteam scrie altfel. Daca spuneam tot adevarul, trebuia sa desfiitam UDMR-ul."), nu s-a mai reusit acelasi lucru in cazul purificarii etnice din Harghita si Covasna. Din initiativa PUNR, la 31 octombrie 1990 Senatul, prin Hotararea nr.28 si la 3 noiembrie 1990 Adunarea Deputatilor, prin Hotararea nr.29, infiinteaza Comisia parlamentara de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa-si paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna.. Pe scurt, s-a numit Comisia Harghita-Covasna; il avea ca presedinte pe Mihai Teodorescu."
https://www.incorectpolitic.com/cartea-neagra-a-udmr-episodul-1/
Ucigasii-colonelului-Agache-Aurel-de-la-Targu-Secuiesc-Decembrie-1989
Procedura juridica a executării mandatelor europene de arestare (link)
O
negociere de interese veti vedea aici: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/video-ce-spun-imaginile-cu-liviu-dragnea-pus-cu-spatele-la-perete-si-inconjurat-de-udmr-isti-1047864
UDMR-iștii
se vând greu, iar Liviu Dragnea are disperată nevoie de ei, pentru că și-a
pierdut majoritatea la Camera. Nu poate să treacă nici măcar bugetul anului
2019. Cel mai probabil, îl arde tare că el însuși poate să-și piardă poziția de
șef al Camerei Deputatilor.
Ultima propunere legislativa a Udmr, ilustrativa pentru pretentiile grofilor
maghiari, chiar in anul Centenar:
In
legatura cu aceasta propunere, Presedintele Academiei Romane, Acad. Ioan-Aurel
Pop, raspunde direct:
"De
altminteri, dreptul moral al liderilor minorităţii ungare din România de a
chestiona autorităţile române de stat în legătură cu aplicarea deplină a
rezoluţiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, rămâne
discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, în postura lor de
comunitate globală, nu au recunoscut niciodată unirea Transilvaniei cu România
în chip explicit, fără echivoc, aşa cum au făcut-o saşii, şvabii, ucrainenii,
romii etc.
Ce
înseamnă asta? Înseamnă neacceptarea „decretului“ de la 1 Decembrie 1918, emis
de majoritatea absolută a populaţiei Transilvaniei, în acord cu toate
prevederile internaţionale aflate atunci în vigoare şi ratificat de Conferinţa
de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinţa de pace din
1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridică internaţională,
deopotrivă înainte şi după 1989.
În
acest caz, liderii comunităţii ungare care au agreat şi agreează această
poziţie (nu toţi maghiarii!) se situează nu doar în afara legilor româneşti, ci
şi în afara celor internaţionale şi nu au dreptul să invoce un document pe care
nu-l acceptă în esenţa sa.
Cu alte
cuvinte, nu poţi lua din Rezoluţia adunării de la Alba Iulia doar ceea ce îţi convine.
Dar chiar şi aşa, făcând pledoarie pro domo, cum s-a văzut, liderii maghiari se
înşală: declaraţia respectivă, cu putere de lege doar în privinţa Unirii, nu
prevede nicăieri autonomie pentru minorităţile etnice din Ardeal.
Detalii despre un proces aflat in desfasurare gasiti aici: http://portal.just.ro/119/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11900000000033159&id_inst=119
Detalii despre un proces aflat in desfasurare gasiti aici: http://portal.just.ro/119/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11900000000033159&id_inst=119
