1. "Ca să înțelegi corect tragedia de la Salina Praid, doar o sticlă de tărie îți poate așeza într-un mod logic teoriile, ideile, întrebările și concluziile.”, a scris pe Facebook Theo Bratosin publicând următoarele date și considerații:
„Discutăm despre județul Harghita, unde Președinte al Consiliului Județean este Bíró Barna-Botond (UDMR) iar Prefect îl avem pe Petres Sándor (UDMR). Primar al comunei Praid este Nyágrus László (UDMR).
Ca să fie lucrurile și mai interesante, aflăm că pe la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, multe mandate au fost deținute tot de UDMR, de la Attila Korodi și Laszlo Borbely, la Barna Tanczos.
De câțiva ani tot intră apă în salină (mină) și nu a interesat pe nimeni, zero măsuri.
Cei care plâng acum sunt locuitorii din zonă, Salina fiind un magnet pentru turiști.
O totală nepăsare din partea politicienilor și a Instituțiilor în condițiile în care Rezervele de sare de la Salina Praid depășesc 500 de milioane de tone, care ar valora cel puțin 12 miliarde de euro. Anual, de acolo se extrag, în medie, 1.700 de tone de sare.
Și urmează MULTĂ ipocrizie și falsă empatie acum că a dat soarele și nu mai e tensiunea la cald și nici noroi pe jos iar Salina Praid va deveni loc de pelerinaj pentru partide, influenceri și vedete.
Așa că pregătiți-vă să admirați poze pe Facebook și Instagram, postări lacrimogene și conturi pentru donații.”
2. O tragedie anunțată ...
În urmă cu exact 18 ani, în cadrul unei conferințe internaționale de minerit desfășurate în Italia, un grup de cercetători români și internaționali – printre care Deák György, Sorin Mihai Radu, Deák Ștefania Elena și Ilie Oancea – au prezentat un studiu de referință privind riscurile geologice și hidrogeologice care amenință salina din Praid, una dintre cele mai mari rezerve de sare din Europa. Studiul, redactat în limba engleză sub titlul "How to Prevent the Risk of Surface Water Intrusion in the Old Praid Salt Mines", avertiza fără echivoc asupra unei potențiale catastrofe dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru monitorizarea și devierea apelor de suprafață, în special ale pârâului Corund (Korond).
Din păcate, ceea ce în 2007 era un avertisment științific clar, în 2025 a devenit realitate. În ultimele zile, s-au înregistrat prăbușiri ale tavanului minelor, inundații cu apă sărată și degradări structurale care corespund în detaliu cu scenariile prezentate în studiul inițial. Apele au pătruns în galeriile subterane, inclusiv în zonele utilizate în scopuri terapeutice.
Ce a spus știința în 2007?
Studiul s-a bazat pe o cercetare riguroasă în trei etape:
1 )Analiza calității apei pârâului Korond: În apropierea salinei, s-a constatat o creștere a concentrației de sare în apă de la 0,21 g/l la 0,44 g/l – un indiciu clar că apa dizolvă sare și pătrunde în structura subterană a minei.
2) Investigații geofizice în zona galeriei „Dózsa György”, unde s-au detectat straturi cu umiditate ridicată – posibile canale de infiltrare a apei.
3) Evaluarea riscurilor: Pe baza datelor obținute, cercetătorii au concluzionat că pericolul este real și iminent, în special în zona vechilor galerii abandonate, unde pârâul de suprafață ar putea ajunge în contact direct cu cavitățile subterane.
4) Cercetătorii au propus încă de atunci instalarea a trei stații de monitorizare de-a lungul pârâului (pentru parametri hidrologici, geochimici și geomorfologici), precum și elaborarea unui plan de urgență care să includă devierea cursului de apă în caz de pericol major.
Realitatea ignorării: de la avertisment la dezastru
În ciuda celor 18 ani care au trecut de la publicarea studiului, autoritățile nu au pus în aplicare niciuna dintre măsurile recomandate. Nu s-a realizat un sistem de monitorizare permanentă, nu s-a modificat cursul pârâului și nu s-a intervenit asupra structurii minei pentru consolidare. Acum, consecințele sunt evidente.
În prezent, autoritățile locale și experții geologi au fost forțați să recunoască gravitatea situației. În urma consultărilor recente cu specialiștii din zonă (Márton István, Serfőző Antal, András Eduárd, Deák Ferenc, Silye Lóránd), au fost delimitate trei zone de risc în jurul salinei:
🔴 Zona roșie – risc major: Aici există pericolul iminent de prăbușire a plafonului în galeriile „Párhuzamos” și „József”. Dacă se produce o prăbușire masivă, se poate forma un val de apă sărată care ar afecta grav și localitățile din apropiere. Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este de circa 50% în următoarele 2-3 săptămâni.
🟠 Zona portocalie – risc mediu: O prăbușire în zona roșie ar duce la deplasări suplimentare de teren în această zonă. Recomandarea este de evacuare preventivă a obiectelor de valoare.
🟡 Zona galbenă – risc redus: Deși impactul este mai mic, sunt posibile alunecări de teren și instabilitate geologică.
Conform datelor geologice recente, zonele de dincolo de drum – unde sarea se află la peste 1 km adâncime – nu sunt în pericol de dizolvare, dar pot suferi alunecări ulterioare.
Cine e vinovat?
Eșecul implementării măsurilor de prevenție ridică întrebări grave despre responsabilitatea autorităților locale și centrale. De la administrația locală din Praid și până la Ministerul Mediului și cel al Economiei, care coordonează activitatea minieră și resursele naturale, pare că toți au tratat cu superficialitate avertismentele venite din partea științei.
De asemenea, este de menționat faptul că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive (INCDMRR) – implicat direct în studiul din 2007 – nu a fost susținut corespunzător în demersurile sale de convingere a factorilor decidenți.
Ce se poate face acum?
În condițiile actuale, este nevoie de:
-implementarea de urgență a stațiilor de monitorizare recomandate,
-devieri controlate ale pârâului Korond, acolo unde este tehnic posibil,
-evaluare structurală completă a salinei și a zonelor de locuit din apropiere,
-un plan de evacuare bine pus la punct,
-și, nu în ultimul rând, asumare politică și administrativă pentru un dezastru care putea fi evitat.
Concluzie
Parajda a avut la dispoziție 18 ani – un adevărat „timp de grație” – pentru a preveni un dezastru. A ignorat însă vocea științei. Acum, în loc să discutăm despre turism și terapii cu aerosoli salini, vorbim despre prăbușiri, ape infiltrate și valuri de evacuări.
Speranța rămâne ca, măcar în al doisprezecelea ceas, decidenții să acționeze cu fermitate și transparență, astfel încât ceea ce se întâmplă la Praid să nu devină modelul unei crize repetate în alte locuri unde „sarea pământului” a fost neglijată până la autodistrugere.
3. Totuşi, pentru înțelegerea situației las aici mărturie:
Cineva mi-a dat odată sare de Praid. Am fost încântat de calitate. Când am terminat-o, am căutat site-ul salinei şi am făcut o comandă. Cucu, nici un răspuns. Pentru că era în limba română, pentru cineva din afara Harcov?
Luați acum cu sare şi rămâneți cu curul în apă sărată!
