Reiau argumentele pt dizolvarea udmr

 

Instanta de fond nu a luat in considerare o serie intreaga de probe care demonstreaza ca demersurile organizatiei UDMR, initiativele legislative, toate actele si faptele savarsite de reprezentantii ei legali se circumscriu unui singur scop real si anume acela al nerecunoasterii caracterului national al statului roman, a suveranitatii si integritatii teritoriale a Romaniei statuate prin art. 1 alin.(1) din Constitutia Romaniei, acest scop fiind recunoscut drept REVIZIONISM MAGHIAR si este motiv de dizolvare conform art. 56, lit. c) OG 26/2000: - când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit.

 Scopul declarat este redat explicit in art. 10, respectiv implicit in art. 11 din Statutul UDMR prin sintagma “Scopurile Uniunii sunt cuprinse în Programul ei”.

 Dar in timp ce Statutul UDMR este atestat de un avocat, programul UDMR nu este, fiind  specific unui proces electoral si fara caracter permanent. Chiar daca Statutul UDMR are autoritate de lucru judecat, programul UDMR nu are acest statut.

 

            Mentionam cateva probe depuse la dosar neluate in considerare de instanta:

 

- Raportul Comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa-si paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna, adoptat prin Hotararea Parlamentului Romaniei cu nr.3/12 februarie 1992, publicat in M. Of. al Romaniei, Partea a II-a, Nr. 245, 18 octombrie 1991.

   Redam din concluzia Raportului Harghita-Covasna: "Acțiunile violente au dus la omorârea în mod bestial a șapte persoane, șase fiind cadre active și de rezervă din fostele organe de miliție și securitate – doi dintre cei trei maghiari omorâți au încercat să-și ajute colegii români și din această cauză au fost considerați trădători ai secuilor și maghiarilor. Revoluția a fost interpretată într-o manieră total anti-românească, considerându-se că a sosit momentul să se revină la vechea Regiune Autonomă Maghiară, instituită, după cum se știe, la ordinul lui Stalin. În primele zile după revoluție în majoritatea localităților din cele două județe a fost arborat steagul statului ungar, steagurile românești fiind distruse sau călcate în picioare. S-a cântat cu diverse prilejuri, în mod provocator, „Imnul secuiesc” și „Imnul Ungariei”, o mare parte din secui și maghiari manifestând pentru alipirea Ardealului la Ungaria. Românii au fost etichetați cu tot felul de epitete jignitoare – „români împuțiți”, „țigani” etc. – cerându-li-se să părăsească într-un timp cât mai scurt zona deoarece „acolo nu este țara lor.

   S-au desfășurat ample acțiuni de dezinformare a organelor centrale și a opiniei publice de către U.D.M.R. și alte grupuri sau organizații aparținând secuilor și maghiarilor, spunându-se că plecarea românilor din Harghita și Covasna este o „falsă problemă” inițiată de foștii securiști." (sunt aplicabile prevederile art. 55 alin. 1 pct. a) OG 26/2000: când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice.

 

- Rezoluția comună a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca, semnata pe 8 ianuarie 2018 la Cluj-Napoca de reprezentantii celor trei formatiuni politice maghiare: UDMR, PCM, PPMT (din nou, realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice);

- Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România, adoptata la Congresul 14 UDMR desfasurat la Cluj-Napoca in 23-24 februarie 2019 in prezenta liderilor principalelor partide parlamentare din Romania: PSD, PNL, ALDE, USR;

- Inregistrari video de la manifestari extremiste (intrand sub incidenta OUG 31/2002) conduse de catre Tamas Sandor, presedintele UDMR al Consiliului Judetean Covasna, pe 17 ianuarie 2019 la bustul lui Karoly Kratochvil amplasat ilegal timp de 9 ani in spatiul public din Târgu Secuiesc, respectiv de catre Tamas Sandor si Borboly Csaba, presedintele UDMR al Consiliului Judetean Harghita, pe 6 iunie 2019 la Cimitirul International al Eroilor de la Valea Uzului, Darmanesti, jud. Bacau, cand au blocat accesul in cimitir, desi prefectul de atunci al jud. Bacau daduse ordin sa fie asigurat accesul liber al tuturor cetatenilor romani in locatia respectiva. Cu acea ocazie Borboly Csaba si vicepresedintele UDMR al Consiliului Judetean Harghita, Róbert Grüman,  chiar au fost amendati de catre Jandarmeria Romana fiecare cu suma de 3000 de lei.

   UDMR a militat pentru sustinerea liderilor grupării "Mișcarea de Tineret 64 de Comitate" (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) din Transilvania, Szocs Zoltan și Beke Istvan, condamnati definitiv la 5 ani de inchisoare cu executare de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru terorism.

- Decizii definitive ale instantelor de judecata din Romania, care atesta cazuri de discriminare pe criterii etnice a celorlalti cetateni romani de catre autoritatile administrative UDMR. Deci, sunt confirmate incalcarea dispozitiilor legale si sunt aplicabile prevederile art. 55 alin. 1 pct. a) OG 26/2000: când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice.

 

                Acestea nu sunt opinii personale sau politice exprimate de catre apelantul reclamant si nici "puncte din activitatea unor alte persoane juridice si/sau fizice" sau articole de presa, ci sunt documente si inregistrari ale pozitiilor oficiale ale reprezentantilor intimatei UDMR.  

          Am aratat in cererea de chemare in judecata ca, prin toate actiunile pe care parata le-a facut de la momentul infiintarii si pana in prezent, este dovedit faptul ca scopul si activitatea paratei au devenit ilicite si contrare ordinii publice.

Or conform art. 55 alin. (1) din Constitutia Romaniei:

“Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România”.

Constitutia Romaniei prevede la art. 16 alin. (1) “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, alin. (2) “Nimeni nu este mai presus de lege.”, iar la Cap. III Îndatoririle fundamentale, art. 54 alin. (1) “Fidelitatea faţă de ţară este sacră.”, art. 57 “Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”. 

Conform art. 6 alin.(2) din Constitutia Romaniei: „Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”.

 In aceeasi ordine de drept, art. 30 alin.(7) din Constitutia Romaniei statueaza:

„(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.

         Defăimare a ţării şi a naţiunii, incitare la ură națională au exprimat de pe pozitii publice presedintii politici ai uniunii Markó Béla si Kelemen Hunor prin nerecunoasterea Sarbatorii Nationale de la 1 Decembrie, astfel incat Consiliul de onoare al Ordinului "Steaua Romaniei" a decis in 15 noiembrie 2017 sa i se retraga ordinul “Steaua Romaniei” lui Kelemen Hunor.

 

            In legatura directa cu obiectul cauzei (privind pretentiile de reorganizare a teritoriului national pe regiuni "istorice", organe de decizie ale minoritatilor natiuonale, simboluri nationale ale minoritatilor)  sunt paragrafe din Decizia nr. 80/2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, aceasta decizie regasindu-se integral ca proba in dosar.

 Instanțele de judecatã au stabilit în repetate rânduri faptul cã arborarea steagului secuiesc si drapelului Ungariei de catre persoane particulare sau reprezentanti UDMR ai unitatilor administrativ teritoriale pe clãdiri publice din Romania contravine prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional si folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile si instituþiile publice și a prevederilor H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional si folosirea sigiliilor cu stema României.

 

            Steagul secuiesc fiind un simbol promovat de Consiliul Național Secuiesc, o organizație neînregistratã legal în România, care acționeazã pentru anularea Tratatului de la Trianon și refacerea Ungariei Mari, reprezinta un simbol separatist, care nu poate fi arborat pe clãdiri publice, de vreme ce legislația româneascã nu recunoaște dreptul unei entitãți private de a arbora simboluri pe clãdiri publice ale statului român. In schimb in Ungaria este arborat pe cladirea parlamentului de la Budapesta.

            Din fericire, cadrul legal în privința arborării acestui steag secuiesc pe clădiri particulare a început să fie aplicat. Există în acest moment mai multe sentințe judecătorești definitive, care au stabilit foarte clar faptul că arborarea steagul secuiesc în spațiul public sau pe case particulare, fără o autorizație din partea autoritatilor administrative, reprezintă o contravenție pedepsită de Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

            Spre exemplu, Tribunalul Bihor a stabilit deja prin Decizia definitiva nr. 251/A/CA/2017 si solutia din dosarul nr. 284/271/2016 privind cazul László Tőkés contra Municipiul Oradea-Politia Locala Oradea, faptul că arborarea steagului secuiesc pe o casă particulară, vizibil de pe domeniul public, reprezintă o contravenție, dacă în prelabil nu a fost oținută o autorizație pentru amplasarea sa.

            Pentru sustinerea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, mentionam si Decizia nr. 2690/R pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures contra Hotararii Consiliului Judetean Harghita in dosarul nr. 1474/96/2011 impreuna cu solutia pronuntata privind respingerea adoptarii ca simboluri judetene a steagului "tinutului secuiesc" si gonfalonului pentru judetul Harghita.

         Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificata prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, des invocata de reprezentantii UDMR, specifica clar in Nota din introducere, respectiv in Preambul:

"...considerind ca realizarea unei Europe tolerante şi prospere nu depinde numai de cooperarea dintre state, ci necesita şi cooperarea transfrontaliera între autorităţi locale şi regionale, cu respectarea Constituţiei şi a integrităţii teritoriale a fiecărui stat".

             Conventia-cadru era redata pe pagina de internet a Departamentului pentru Relatii Interetnice (dri.gov.ro) din cadrul Guvernului Romaniei impreuna cu un Raport explicativ al Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, in care se mentiona de 8 ori ca aceasta conventie-cadru se refera la protectia drepturilor individuale, nu drepturi colective ale minoritatilor nationale: http://www.dri.gov.ro/lege-nr-331995-pentru-ratificarea-conventiei-cadru-pentru-protectia-minoritatilor-nationale-incheiata-la-strasbourg-la-1-februarie-1995/ 

            Dupa ce s-a cerut prin dosarul 18272/302/2019 deschis la Judecatoria Sectorului 5 anularea hotararii de la Congresul 14 UDMR, pagina cu Legea 33/1995 si Raportul explicativ au disparut de pe site-ul DRI,  acum regasindu-se doar in memoria cache de pe serverele Google: https://cc.bingj.com/cache.aspx?q=legea+33%2f1995+dri&d=4641369494522646&mkt=en-US&setlang=en-US&w=_hgH6bt-XtM-puhL4J2hA9iIJtlceWot

          Raportul explicativ la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale eliminat chiar de pe pagina de internet a DRI era un simplu articol de presa?

 

            "Hotararea privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România", adoptata la Congresul 14 UDMR in 23 februarie 2019 la Cluj-Napoca se gaseste la adresa: http://udmr.ro/actualitate/stiri/hotarare-privind-simbolurile-naionale-ale-comunitaii-maghiare-din-romania sin sectiunea http://udmr.ro/eticheta/Congres si expliciteaza scopul real al UDMR: revizionismul maghiar in Transilvania,

 

"Comunitatea maghiară din România este parte integrantă a națiunii maghiare, prin urmare își asumă simbolurile și însemnele acesteia, dar dispune și de simboluri proprii. Temeliile principale ale identității noastre naționale sunt acele simboluri care disting națiunea maghiară, și în cadrul acesteia pe maghiarii din Transilvania de alte națiuni și prezintă, într-un mod unic, particularitățile maghiarilor pentru întreaga lume.

 

Având în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților naționale să utilizeze propriile simboluri naționale și îngrijorați de amploarea crescândă a procedurilor judiciare din ultimii ani în acest domeniu, Uniunea Democrată Maghiară din România, în calitate de reprezentant legitim al comunității maghiare în Parlamentul României, în vederea declarării simbolurilor noastre naționale și utilizarea corectă a acestora, adoptă următoarea hotărâre:

“1.  Simbolul național al comunității maghiare din România sunt culorile naționale ale maghiarilor: roșu, alb, verde. Steagul comunității maghiare este alcătuit din trei benzi orizontale de lățime egală, având, de sus începând, culorile roșu, alb și verde.

2. Culorile naționale ale maghiarilor le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare.

3. Afișarea simbolurilor noastre naționale la orice eveniment, în orice situație sau formă sunt considerate ca propriile noastre simboluri comunitare și în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu arborarea publică a drapelului național al Ungariei, a cărui arborare în România este reglementată de convenții internaționale și de legi naționale.

4. De asemenea, considerăm culoarea albastră și aurie folosită de către secui, ca și comunitate integrantă a națiunii maghiare, precum și simbolul lunii și a soarelui, ca simboluri naționale. Steagul comunității secuiești este așezat în formă dreptunghiulară cu o lățime de 2:3 proporțională cu lungimea sa. Dreptunghiul de culoare albastru azuriu este tăiat de o bandă de culoare aurie, într-un raport de 2:1:2. Partea superioară albastră dinspre lance, este decorată cu simbolul soarelui auriu și al lunii argintii în creștere.

5. Aceste elemente le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare.

6. Imnul nostru național este poemul lui Kölcsey Ferenc intitulat Imn, pe care îl cântăm pe muzica compusă de Erkel Ferenc.

7. De asemenea, este simbolul nostru național poemul scris de Csanády György, cu titlul Imnul Secuiesc, pe care îl cântăm pe muzica compusă de Mihalik Kálmán.

Noi, reprezentanții comunității maghiare din România, afirmăm cu acest prilej că, cele cuprinse în această rezoluție le considerăm simbolurile noastre naționale și așteptăm ca România, Uniunea Europeană și comunitatea internațională să ne sprijine în păstrarea identității noastre naționale prin folosirea liberă a simbolurilor noastre.

            Cluj Napoca, 23 februarie 2019."

 

Dupa ce neaga la pct. 3 echivalarea cu arborarea publică a drapelului național al Ungariei, la pct. 5 se specifica lipsa restrictiilor: "le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare".

 

Astfel, prin simboluri colective se individualizeaza “tinutul secuiesc” si se integreaza direct națiunii maghiare.

Hotărârea de la Congresul 14 UDMR reprezinta un simplu articol de presa?

Fãrã absolut nicio remarcã cu privire la simbolurile naționale ale României, o formațiune politicã prezentã în Parlamentul României a decis la un congres cã membrii sãi și ai comunitãții pe care o reprezintã sunt fideli simbolurilor naționale ale altui stat.

            Hotărârea echivaleazã cu un veritabil act de trãdare naționalã (sanctionatã de art. 394 Noul Cod Penal). Nu mai este o simpla decizie internã, valabila doar in cadrul organizatiei  unei comunitati nationale.

            Aceasta pentru cã UDMR a ales sã ignore faptul cã în cauzã este vorba despre cetãțeni români, care sunt obligați de Constituție sã manifeste respect fațã de simbolurile naționale ale României. Hotararea nu a fost inregistrata in Registrul special Partea A-Asociatii-Sectiunea II emis de Jud. Sect. 5 (f.55-60) al asociatiilor si fundatiilor aflat la Grefa Judecatoriei Sector 5, dar reprezentantii UDMR actioneaza practic conform ei.

            In acelasi sens, Normele metodologice de punere în aplicare a dispozițiilor OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (cum ar fi OMFP nr. 2047/2018 publicat în M. Of., Partea I nr. 514 din 22 iunie 2018) specifica la art. 11 alin.(2):

MFP (Ministerul Finantelor Publice) poate refuza orice contact cu o asociație ori fundație care în mod fățiș ori dovedit disimulat promovează interese ale unei minorități ce nu poate fi încadrată în categoria grupurilor defavorizate, precum și idei ce susțin discriminarea pe criterii de gen, de rasă ori cultural-religioase. Domeniile de interes trebuie să conveargă spre cele ale MFP și politicii Guvernului.

            Aceasta prevedere se regaseste in norme metodologice adoptate si de alte ministere, conform art. 51 si 52 din OG nr. 26/2000 si ar trebui sa se regaseasca adoptata si pentru DRI, structura fara personalitate juridica in cadrul Guvernului Romaniei, care monitorizeaza modul in care sunt repartizate si utilizate sumele de la bugetul Secretariatului General al Guvernului in fiecare an de catre organizatiile minoritatilor nationale, conform Hotărârilor Guvernului.

            Or, "Hotararea privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România" adoptata la Congresul 14 UDMR depaseste cadrul intern de aplicabilitate, care este circumstanțiat pe criterii etnice si promovează interese ale unei minorități ce nu poate fi încadrată în categoria grupurilor defavorizate, precum și idei (drepturi) ce susțin discriminarea pe criterii colective ("nationale"), cultural-religioase (parte integranta a națiunii maghiare, iar într-un mod unic sa prezinte particularitățile maghiarilor pentru întreaga lume).

România este așadar patria națiunii române și a națiunii maghiare, după cum o afirma UDMR. Maghiarii din România nu mai sunt o comunitate etnică a națiunii române, ci o parte a națiunii ungare aflată pe un teritoriu străin.

Din momentul Congresului 14 UDMR, Ungaria are oficial cetățeni care se manifestă public loiali față de ea pe teritoriul altui stat, respectiv România. Ca orice stat care se respectă, Ungaria nu va ezita să apere interesele cetățenilor săi, care se manifestă atât de vizibil loial față de ea.        

Prezența unui număr atât de mare de cetățeni ai săi pe un alt teritoriu va constui argumentul cel mai puternic al Budapestei în favoarea unei decizii de a acționa ferm, prin orice mijloc, asa cum actioneaza acum prin finantare în favoarea lor, doar un exemplu fiind programul ProEconomica: https://www.proeconomicaalapitvany.ro/.

Și argumentul autodeterminării comportă o altă nuanță din moment Congresului 14 UDMR. Dacă până atunci principiul autodeterminării în cazul obținerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului "ținut secuiesc" nu avea legitimitate prin lipsa secuilor din România, exprimarea loialității UDMR față de Ungaria legitimează, în viziunea UDMR și a Ungariei, dorința comunității maghiare din România la autodeterminare și, deci, la realipirea acestei părți a națiunii maghiare la națiunea-mamă, aflată în Ungaria. Ceea ce nu se poate pune în practică decât prin destramarea administrativ-teritoriala pe criterii etnice a României.

Desigur, in viziunea UDMR: aceasta "în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu incitarea publică" la discriminare etnică și la separatism teritorial.