Din care citez doar:
"Mișcarea revizionistă maghiară, prin organizațiile sale (UDMR, PCM, CNMT, CNS etc.), a fost însă, cum se spune, „pe fază”, exploatând aceste vizite în folosul ei, astfel încât prințul Charles a devenit – desigur, fără nicio intenție și fără să-și dea seama – un fel de unealtă nevinovată pe care revizionismul și iredentismul maghiar o folosește pentru a-și atinge scopul, autonomia așa-zisului ținut secuiesc."
De asemenea, una din vizitele prințului a fost atent pregătită de contele (avem iarăși conți unguri în România!) Tibor Kalnoky, din Valea Zălanului, iar programul acesteia a rămas secret! Și, rămânând la aceeași idee, prefectul Covasnei, Gyorgy Ervin, afirma că „județul Covasna este atractiv pentru prințul Charles”.
Oare să ne mai mirăm, deci, de presa de limbă maghiară din România? Aceasta nici din întâmplare nu mai amintește nimic despre România, ci doar de Transilvania, ca și cum aceasta ar fi un teritoriu care nu mai are nimic în comun cu țara în componența căreia a intrat în 1918. Așa au apărut vechile organizări teritorial-administrative ale „scaunelor secuiești”, iar în cele două județe „secuiești”, Covasna și Harghita, și o parte a județului Mureș, acestea sunt cele care hotărăsc ce și cum să se facă.
De altfel, mai nou, s-a lansat o nouă „strategie” de esență revizionistă: nu prea se mai vorbește despre „autonomie secuiască”, ci de o „patrie secuiască”, fiindcă „maghiarii din Ardeal au interese specifice! Iar pentru toate noile „găselnițe” pe care revizionismul maghiar le lansează „pe piață”, își caută imediat și susținători, nu în interior, ci în spațiul european, fiindcă europenii – care prea puțin știu ei despre realitățile istorice de la noi – trebuie să afle că Transilvania este un pământ unguresc, care a fost răpit Ungariei de către români, un popor „cu o cultură putredă și coruptă” (BBS); că „orașele maghiare din Transilvania au fost românizate prin milioane de coloniști români mutați în Transilvania, în timp ce mulți unguri au fugit ori au fost puși pe fugă” (Tokes Laszlo); că „țelul nostru este ca Transilvania să se unească cu Ungaria” (Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate) etc. De altfel, de-a lungul deceniilor care au trecut de la 1918, scopul revizionismului maghiar nu a fost altul decât acela de a duce un război psihologic împotriva României!
„Propaganda maghiară a știut (și știe – n.n.) în așa măsură să-și
imprime opinia sa în conștiința publică a Europei, încât face posibile
unele concluzii false și unele aprecieri eronate.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu