Tradarea de tara in posturi de politruci se masoara

http://www.certitudinea.ro/articole/presa/view/cAtAlin-berenghi-romania-trebuie-aparata-chiar-impotriva-celor-care-sunt-platiti-s-o-apere
Vreti exemple? Iata doar cateva:
Prefectul PSD de Bacau: http://www.orasuldarmanesti.ro/portal/bacau/orasuldarmanesti/portal.nsf/Index/$First?OpenDocument 
Adrian-Dragoș Benea este un politician român, ales în 2016 senator în județul Bacău pe listele Partidului Social Democrat. A exercitat mandatul până în 2019, când a fost ales europarlamentar.
Mircea Gheorghe Hava a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului Național Liberal dupa ce a introdus defilarea garzilor austriece in Alba Iulia.
Mircea Dusa, actual prefect de Mures: http://www.masapresei.ro/afacerile-necurate-ale-impostorului-politic-mircea-dusa/ 
Hunor: https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22114352-consiliul-onoare-ordinului-steaua-romaniei-decis-retraga-distinctia-lui-kelemen-hunor.htm Decizia consiliului dateaza din noiembrie 2017.
Iohannis nu a semnat nici pana in ziua de azi decretul de retragere a distinctiei. De ce?
Iata motivul: http://www.justitiarul.ro/crima-de-lezmajestate-imporiva-presedintelui-jurnalisti-amendati-de-cncd-in-pragul-campaniei-electorale-pentru-vina-de-a-fi-dezvaluit-si-comentat-adevaruri-istorice-de-neconte/?fbclid=IwAR3MVBtILmXuqDajDbgrEfVqz8H2IyItJhL_QTZKkVKGZar7POCurmNUNFE
Si vrea sa fie votat pentru un nou mandat la presedintia Romaniei "normale".

Stire externa:
http://epochtimes-romania.com/news/fidesz-pierde-alegerile-locale-in-ungaria---293034
In curand isi pierde si udmr finantarea externa. Doamne ajuta!

Acesta e acum avocatul udmr https://www.mediafax.ro/politic/deputatul-mate-andras-levente-condamnat-definitiv-la-sase-luni-de-inchisoare-cu-suspendare-13812987 in procesele:
- de dizolvare a udmr nr. 13776/302/2018 si
- dosarul nr. 18272/302/2019 pentru anularea hotararii de la congresul 14 udmr din 23.02.2019 de la Cluj-Napoca.

 

udmr s-a legitimat ca neapartinand Statului Roman si că nu vrea să respecte Constitutia Romaniei

UDMR şi simbolurile „naţionale” ale minorităţilor. Ce spune legea?

În urmă cu câteva zile, la al XIV-lea congres, udmr a decis să adopte steagul şi imnul Ungariei, alături de steagul şi imnul "Ţinutului Secuiesc", ca simboluri naţionale ale comunităţii maghiare din România, „având în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților naționale să utilizeze propriile simboluri naționale”. UDMR se referă, probabil, la HG 1157/2001 pentru aprobarea normelor privind arborarea drapelului României şi folosirea sigiliilor cu însemnul României, modificată prin HG 223/2002, care introduce art. 23.¹: „Minorităţile etnice – constituite în organizaţii, uniuni sau asociaţii la nivel naţional – pot folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii” (nu naţionale, dar, evident, despre asta va fi vorba în continuare).

De altfel, pentru a se acoperi legal (sic!), UDMR specifică la punctul 3 al Hotărârii Congresului său din 22 februarie 2019: „Afișarea simbolurilor noastre naționale la orice eveniment, în orice situație sau formă sunt considerate ca propriile noastre simboluri comunitare și în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu arborarea publică a drapelului național al Ungariei, a cărui arborare în România este reglementată de convenții internaționale și de legi naționale„. Cu alte cuvinte, UDMR consideră  imnul şi drapelul Ungariei ca fiind simboluri „proprii” ale comunităţii maghiare din România, pe care se înţelege că le vor folosi la diverse evenimente („orice eveniment”, deci, sunt incluse şi evenimente publice), în diverse situaţii sau forme, dar nu consideră că folosirea aceasta ar echivala cu arborarea publică a drapelului Ungariei. Ei bine, „din punct de vedere juridic”, imnul Ungariei este imnul Ungariei, drapelul Ungariei este al Ungariei şi nu pot fi folosite public decât în condiţiile legii, în calitatea lor de simboluri naţionale ale altui stat.

Legea românească prevede faptul că „Imnul național al altor state se intonează cu prilejul vizitelor, festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter internațional, împreună cu imnul național al României, înaintea acestuia” (Legea 75/1994, art. 14) şi că „Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi” (Legea 75/1994, art. 7).
A se vedea şi Norma de aplicare a Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice (în special art. 6 şi art. 16).
Mai pe româneşte, legea zice că nu poţi tu, UDMR sau oricine ai fi, să arborezi steagul sau să intonezi imnul unui alt stat de capul tău, unde şi când vrei tu, „la orice eveniment, în orice situaţie sau formă”.
Distincţia aceasta între proprii şi naţionale a făcut-o însăşi Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 80/2014.
CCR s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestui proiect de revizuire a Constituţiei în 2014. Referitor la prevederea propusă, vizând simbolurile minorităţilor, Curtea Constituţională a reţinut că
minorităţile naţionale nu pot avea simboluri „naţionale„, ci doar „proprii„, iar acestea nu pot fi folosite decât împreună cu simbolurile naţionale  ale statului român (minorităţile nu au dreptul de a opta pentru folosirea simbolurilor proprii neînsoţite de cele naţionale ale României).
Ca urmare, CCR a constatat „neconstituționalitatea completării art. 12 din Constituție cu un nou alineat, alin. (4¹), referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităților naționale, întrucât aduce atingere caracterului național al statului român, încălcând astfel limitele revizuirii prevăzute de dispozițiile art. 152 alin. (1) din Constituție.
Recapitulare:
Deşi legea permite minorităţilor naţionale să folosească simbolurile proprii ale organizaţiilor care le reprezintă, aceste simboluri nu pot fi naţionale, şi trebuie folosite public doar însoţite de simbolurile naţionale ale statului român.
Ori, aşa cum am evidenţiat mai sus, UDMR a adoptat în congresul său:
– simbolul naţional al comunităţii maghiare (= steagul Ungariei)
– imnul naţional al comunităţii maghiare (= imnul Ungariei),
ceea ce, conform CCR, „aduce atingere caracterului naţional al statului român”.
Se pare că „reprezentanţii legitimi” ai comunităţii maghiare din România (se fac că) uită, din când în când, că „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi”, inclusiv a celor de etnie maghiară (Constituţia României, Art. 4 al. 2). Iar simbolurile naţionale ale României – tricolorul albastru-galben-roşu, imnul „Deşteaptă-te, române”, şi Ziua Naţională de 1 Decembrie sunt simbolurile naţionale ale tuturor cetăţenilor României, inclusiv ale celor de etnie maghiară. Iar UDMR sau orice alt „reprezentant legitim” sau nelegitim al comunităţii maghiare din România nu pot să schimbe aceste simboluri şi să adopte altele pentru şi în numele acestei comunităţi.
Sursa: https://taranista.wordpress.com/2019/02/25/udmr-simbolurile-nationale-ale-minoritatilor-ce-spune-legea/?fbclid=IwAR0SgVAnFO7b-mPRYfaMhZI6c6PYCh86AgTlM139myF7-thwPiV2cPj00Pw

Finantarea UDMR

Chiar noi ne platim "prietenii"

"În momentul de faţă, în timp ce finanţările primite din partea statului român şi cele venite de la guvernul ungar reprezintă fonduri comparabile, pentru UDMR ambele relații sunt importante și pentru ambele are mijloace de păstrare a legitimității în fața electoratului, iar astfel această organizaţie politică joacă un rol de „agent dublu”, fiind atât agentul statului naţional român în cadrul societății maghiare din România, cât şi agentul statului ungar în ce priveşte medierile spre statul român, echilibrând oarecum situaţia".
"Cred că Budapesta va avea un cuvânt tot mai semnificativ de spus în privința alegerilor de la noi, inclusiv în sensul de cine va primi aprobarea pentru a candida".
"Ori de câte ori Budapesta s-a amestecat în politica din Transilvania urmărindu-și propria logică, a cauzat mereu probleme şi mai mari, mai ales în detrimentul acelora care trăiau aici şi vroiau ca şi copiii lor să aibă un viitor pe meleagurile natale. Mie mi se pare evident că intervenţia spectaculoasă a guvernului Ungariei în viaţa şi viitorul maghiarimii din Transilvania pe care o vedem în prezent este și ea un exercițiu contraproductiv, cel puțin din perspectiva celor care nu doresc să plece".
"O consecinţă interesantă a transformării şi centralizării spaţiului mass-media este faptul că elita maghiară din Transilvania, dacă vrea să transmită un mesaj propriei comunităţi, atunci trebuie să apeleze la mass-media din Budapesta şi trebuie să apară în organele de presă centrale din Ungaria, cum ar fi M1, Duna TV, sau Radio Kossuth, pentru că acestea sunt singurele organele de mass-media prin care se pot adresa tuturor maghiarilor din Transilvania.
În cazul alegerilor din 2016, aceste organe de presă au avut un efect clar şi puternic.

Problema e că aceste organe media au o logică redacţională foarte diferită de cea a organelor locale din Transilvania, sunt controlate de temele politice din Ungaria, așadar selecția sau filtrarea mesajelor se face cu totul altfel".

2001 (anul adoptării legii statutului maghiarilor din afara granițelor Ungariei)

2004 (anul referendumului despre acordarea cetățeniei)

In 2018, cea mai consistenta sustinere financiara din Ungaria, totalizand 13,7 miliarde forinti (43 milioane EUR), a mers catre Sapientia Hungarian University of Transylvania (Sapientia-EMTE). Universitatea a cheltuit cea mai mare parte pentru dezvoltarea campusului si achizitia de echipamente. Da, dar restul?

Sursa:

https://atlatszo.ro/2019/02/21/the-hungarian-community-in-transylvania-flooded-with-financial-support-from-hungary-here-are-the-biggest-winners/
https://atlatszo.ro/2016/11/28/cum-sunt-cheltuiti-banii-maghiarimii-din-transilvania-cum-justifica-udmr/
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-13/pnl-dezvaluie-curtea-de-conturi-a-descoperit-fraude-de-25-milioane-lei-bani-drenati-de-consiliul-judetean-ong-urilor-si-firmelor-de-casa-video-143117.html 
Proiectul nostru vizează analiza expansiunii influenţei partidului FIDESZ în ce priveşte maghiarii din Transilvania şi analiza consecinţelor acestui fenomen, implicând sociologi, politologi, analişti, specialişti ai ştiinţelor socio-politice: 
https://atlatszo.ro/2018/05/21/sistemul-cooperarii-nationale-in-ardeal-cum-a-transformat-fidesz-politica-maghiarilor-din-transilvania/ . 

 "În felul în care UDMR a fost percepută de opinia publică din România o schimbare majoră s-a petrecut în toamna anului 2014, când organizaţia a dat publicităţii propriul proiect referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc. În opinia mea, atunci a început izolarea UDMR pe scena politică din România, izolare care a devenit ireversibilă într-un timp destul de scurt, nu independent, evident, de faptul că UDMR apare tot mai des în spațiul public din România în ipostaza unui actor politic care servește necondiţionat interesele partidului lui Viktor Orbán.
Marginalizarea politică nu este afectată, cred eu, nici măcar de faptul că actuala coaliţie guvernamentală a avut nevoie în repetate rânduri de votul UDMR pentru a asigura stabilitatea politică. În aceste contexte politice dificile UDMR „a reuşit”, prin performanțe de comunicare lamentabile, să se manevreze într-o poziţie în care analiştii politici români, care în trecut au urmărit evoluția organizaţiei cu multă empatie, ba chiar apreciere sinceră uneori, consideră acum că UDMR s-a raliat cu groparii democraţiei din România".

 Nu sunt bani pentru sanatate, infrastructura, invatamant, dar pentru minoritati sunt. 
 Iata unde se duc banii dvs.:
1. Din bugetele locale: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/reteaua-udmr-bihoreanul-va-dezvaluie-suveica-prin-care-udmr-isi-alimenteaza-ong-urile-de-casa-cu-bani-de-la-consiliul-judetean-146905.html , Vezi aici Raportul integral al Camerei de Conturi 
2. De la bugetul Romaniei: https://www.dantanasa.ro/exclusiv-udmr-o-afacere-de-milioane-de-euro-anual-din-fonduri-publice-documente/
Ungaria finanteaza de asemenea udmr:
http://www.dantanasa.ro/exclusiv-ungaria-peste-100-de-milioane-de-euro-pentru-diaspora-maghiara-cat-aloca-romania/
Replica Departamentului Relatii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului:
http://www.dri.gov.ro/drept-la-replica-catre-publicatia-online-recorder-ro/?fbclid=IwAR3HvBH30ZxaMUoyejL1uTK1TwsIpfEfBARXj8_whA3X3d1rNpakCoG8Cmg

Daca reunim cele doua aspecte, economic si politic, atunci rezulta clar ca UDMR este o afacere de milioane de euro anual de la bugetele Romaniei si Ungariei, pentru implementarea revizionismului maghiar in Transilvania, “Transilvania, viitorul pentru ei toti!”, conform programului UDMR din 2016: http://rmdsz.ro/uploads/fileok/dok/UDMR%202016%20parlamentare.pdf 

Reformulez si mai clar: din banii dvs. politrucii tradatori finanteaza revizionismul unguresc.

Motivarea actiunii in instanta pentru dizolvarea UDMR

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (udmr) este singura formatiune etnica din Tara noastra, avand idei si activitate nationalist sovina, rasista, extremista, iar ca ţel final distrugerea Statului national unitar roman. Acest ţel, desi nu este declarat deschis in documentele oficiale, este evidentiat de activitatea spre infaptuirea lui, pasi importanti fiind facuti in toti anii de dupa 1989.

UDMR s-a inregistrat ca persoană juridică română fără scop patrimonial, fără scop lucrativ, la Judecătoria Sect. 1, Bucureşti, prin Sentinţa Civilă nr. 45/PJ/1990 in conformitate cu Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Acum are si patrimoniu (LISTA IMOBILELOR AFLATE ÎN PROPRIETATEA UDMR si LISTA OPERELOR DE ARTĂ UDMR 2009-2017) si scop lucrativ politic. Ulterior, Decretul 31/1954 fiind abrogat prin intrarea in vigoare a NCPC de la 1 octombrie 2011, s-a declarat ca organizatie în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, profitand de tot felul de exceptii ale legislatiei in vigoare care favorizeaza minoritatile.

1. Este inscrisa in Registrul National ONG la Asociații, nu la Uniuni (nr. inreg. 812/A/2003 in urma mutarii sediului la adresa actuala din sectorul 5, Bucuresti). I s-a aprobat sa-si pastreze denumirea. De ce nu s-a inregistrat la Uniuni, daca vrea sa se numeasca in continuare Uniune?

2. Nefiind înregistrată ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) a devenit totusi membră a Partidului Popular European in 2007. De ce nu accepta Udmr definirea ca partid?

3. Participa la alegerile parlamentare potrivit prevederilor Legii nr. 208/2015, art. 118, alin.(1) ca organizatie legal constituita a cetatenilor apartinand unei minoritati nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale. S-a desemnat ca reprezentanta si a secuilor si a ceangailor, desi secuii si ceangaii nu sunt maghiari. Secuii au acceptat situatia, ceangaii nu au acceptat-o.

4. Se declara asociatie cu caracter politic si participa la procesele electorale locale si europarlamentare in baza dispozitiilor art. 3 (1) si art. 55 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice cu toate exceptiile prevazute. 

5. Acum abuzeaza de Directivele europene privind minoritatile, care favorizeaza desfiintarea statelor nationale, si urmaresc adoptarea unui Safety Pack: https://jurnalul.antena3.ro/stiri/politica/kelemen-hunor-dupa-alegerile-europarlamentare-trebuie-sa-facem-totul-ca-minority-safe-pack-sa-fie-pe-ordinea-de-zi-a-ce-789417.html

6. Documentele care ilustreaza politica Udmr de autonomie administrativa, teritoriala, culturala, personala, regionala (segregare nationalista neconstitutionala) se gasesc pe site-ul oficial al Udmr: http://www.udmr.ro/page/documente-1, dar pe acestea instantele le incadreaza la libertatea de exprimare.

Din 2015 udmr putea sa se inscrie ca partid politic si sa nu mai apeleze la exceptii. N-a facut-o.

Prin Legea nr. 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 s-au adus importante inlesniri inscrierii partidelor politice:

Noua reglementare 
Potrivit noii reglementări, art. 18 alin. (1) lit. a) și d) prevăd faptul că pentru înregistrarea unui partid politic se depuneau la Tribunalul București, printre altele, și următoarele documente:

„a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2 membri fondatori;

(…)

„d) actul de constituire, semnat de cel puțin 3 membri fondatori”.

Noua reglementare 
Potrivit noii reglementări, art. 19 prevede: „(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, precum și semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

(2) Lista va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal.

(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 3 membri fondatori.

(4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori și al declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 27 prevedea faptul că în fiecare an preelectoral partidele politice erau obligate să își actualizeze listele de membri, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19 alin. (3) și (4). Listele actualizate erau fi depuse la Tribunalul București până la data de 31 decembrie a acelui an.

Noua reglementare
Art. 27 –  Abrogat.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 46 alin. (1) lit. f) un partid politic se dizolva pe cale judecătorească, printre altele, și ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48.

Noua reglementare
Art. 46 alin. (1) lit. f) – Abrogată.

Dar pentru o asociatie cum este udmr, neîndeplinirea obiectivelor stabilite ramane motiv de dizolvare, iar dizolvarea nu se mai pronunta de Tribunalul Bucuresti precum in cazul partidelor politice, ci de orice instanta unde este inregistrata legal actiunea.
Deci, Udmr nu este inscrisa acum ca partid politic, ci ca o asociatie cu activitate politica si dreptul de a participa la alegeri.

Motivele invocate pentru dizolvarea udmr:

Art. 56 Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000

(1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

(2) Instanța competentă este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul.

Constitutia Romaniei la 

Art. 6, alin.(2): Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

Art. 30, alin.(7) stabileste: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri."

Art. 40, alin.(2): Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.

si

OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Udmr omagiaza criminali de razboi precum: Horthy, Albert Wass, Károly Kratochvil, Nyiro Jozsef.

"Daca asupra rebeliunii antistatale din martie 1990 de la Targu Mures s-a tras o cortina de minciuni (intr-o discutie particulara, N. S. Dumitru, redactorul raportului despre evenimente, i-a spus lui Petre Ţurlea: "Nu puteam scrie altfel. Daca spuneam tot adevarul, trebuia sa desfiitam UDMR-ul."), nu s-a mai reusit acelasi lucru in cazul purificarii etnice din Harghita si Covasna. Din initiativa PUNR, la 31 octombrie 1990 Senatul, prin Hotararea nr.28 si la 3 noiembrie 1990 Adunarea Deputatilor, prin Hotararea nr.29, infiinteaza Comisia parlamentara de audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa-si paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna.. Pe scurt, s-a numit Comisia Harghita-Covasna; il avea ca presedinte pe Mihai Teodorescu."

https://www.incorectpolitic.com/cartea-neagra-a-udmr-episodul-1/ 

                      Ucigasii-colonelului-Agache-Aurel-de-la-Targu-Secuiesc-Decembrie-1989

 Procedura juridica a executării mandatelor europene de arestare (link)

O negociere de interese veti vedea aici: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/video-ce-spun-imaginile-cu-liviu-dragnea-pus-cu-spatele-la-perete-si-inconjurat-de-udmr-isti-1047864

UDMR-iștii se vând greu, iar Liviu Dragnea are disperată nevoie de ei, pentru că și-a pierdut majoritatea la Camera. Nu poate să treacă nici măcar bugetul anului 2019. Cel mai probabil, îl arde tare că el însuși poate să-și piardă poziția de șef al Camerei Deputatilor.

Ultima propunere legislativa a Udmr, ilustrativa pentru pretentiile grofilor maghiari, chiar in anul Centenar:

http://www.udmr.ro/pressroom/articol/udmr-propunere-legislativa-pentru-implementarea-prevederilor-referitoare-la-minoritaile-naionale-din-rezoluia-de-la-alba-iulia

In legatura cu aceasta propunere, Presedintele Academiei Romane, Acad. Ioan-Aurel Pop, raspunde direct:

"De altminteri, dreptul moral al liderilor minorităţii ungare din România de a chestiona autorităţile române de stat în legătură cu aplicarea deplină a rezoluţiei de unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, rămâne discutabil, dintr-un motiv foarte simplu. Maghiarii, în postura lor de comunitate globală, nu au recunoscut niciodată unirea Transilvaniei cu România în chip explicit, fără echivoc, aşa cum au făcut-o saşii, şvabii, ucrainenii, romii etc.

Ce înseamnă asta? Înseamnă neacceptarea „decretului“ de la 1 Decembrie 1918, emis de majoritatea absolută a populaţiei Transilvaniei, în acord cu toate prevederile internaţionale aflate atunci în vigoare şi ratificat de Conferinţa de pace de la Paris din 1919-1920, revalidat apoi la Conferinţa de pace din 1946-1947, recunoscut de alte documente cu valoare juridică internaţională, deopotrivă înainte şi după 1989.

În acest caz, liderii comunităţii ungare care au agreat şi agreează această poziţie (nu toţi maghiarii!) se situează nu doar în afara legilor româneşti, ci şi în afara celor internaţionale şi nu au dreptul să invoce un document pe care nu-l acceptă în esenţa sa.

Cu alte cuvinte, nu poţi lua din Rezoluţia adunării de la Alba Iulia doar ceea ce îţi convine. Dar chiar şi aşa, făcând pledoarie pro domo, cum s-a văzut, liderii maghiari se înşală: declaraţia respectivă, cu putere de lege doar în privinţa Unirii, nu prevede nicăieri autonomie pentru minorităţile etnice din Ardeal.
Detalii despre un proces aflat in desfasurare gasiti aici: http://portal.just.ro/119/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11900000000033159&id_inst=119

Puteti veni cu cerere de interventie accesorie (pentru sustinerea publica a reclamantului).