Așadar, slovacii iau măsuri împotriva unor atitudini tot mai agresive din partea unui stat "aliat", Ungaria, în timp ce guvernanții români se limitează la politețuri.
sâmbătă, 30 octombrie 2021
vineri, 29 octombrie 2021
marți, 26 octombrie 2021
S-au unit doua capete ale hidrei in Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT)
În luna decembrie 2020, Judecătoria Moineşti a anulat ordonanţa prin care parchetul a clasat dosarul şi a dispus ca acesta să continue urmărirea penală cu privire la incidentele din Cimitirul International al Eroilor de la Valea Uzului din 6 iunie 2019.
La acea vreme, în presa din România a suscitat reacţii aprinse faptul că procurorul care a anchetat acţiunile violente de la cimitir a audiat exclusiv martori români şi a considerat că din lozinca scandată la cimitir – “afară cu ungurii din ţară!” – nu rezultă o incitare la ură şi discriminare.
Noua ordonanţă a parchetului – care clasează din nou dosarul şi care are un conţinut similar cu cel al ordonanţei anterioare – a fost prezentat de către biroul de presă al Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), una dintre părţile care au făcut plângere la
parchet în urma evenimentelor, printr-un comunicat de presă emis sâmbătă, 23.10.2021.
Cluj-Napoca, duminică, 24 octombrie 2021 (MTI) - Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea cu privire la înregistrarea fuziunii dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM) în Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) din cauză că partidele au dorit să înregistreze denumirea alianţei atât în limba maghiară, cât şi în limba română, a anunţat biroul de presă al AMT, duminică.
Tribunalul Bucureşti a respins, la sfârşitul lunii septembrie 2021, înregistrarea fuziunii dintre cele două partide: PPMT si PCM.
Motivul respingerii înregistrării a devenit cunoscut după ce zilele trecute, instanţa a comunicat părţilor motivarea sentinţei. PPMT şi PCM au la dispoziţie cinci zile pentru a face apel împotriva sentinţei din prima instanţă.
“Acum, că li s-a comunicat motivarea, liderii PPMT si PCM au posibilitatea de a face apel, ceea ce vor şi face în termenul legal. Însă reamintesc, totodată, că argumentul prezentat în motivarea instanţei este absurd şi inadmisibil. Unul dintre motive ar fi şi acela că denumirea celor două partide care au solicitat
fuziunea – şi a căror înregistrare a fost deja aprobată de către instanţă – include, de asemenea, şi denumirea în limba maghiară. Mai mult decât atât, în cazul denumirii Partidului Popular Maghiar
din Transilvania, denumirea în limba maghiară primează”, se arată în comunicatul transmis duminică.
Decizia cu privire la fuziunea dintre PPMT şi PCM a fost luată la 18 ianuarie 2020, la Miercurea Ciuc, de către delegaţii celor două partide maghiare. Organele de decizie ale partidelor au hotărât, de asemenea, ca noul partid să poarte denumirea de Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT). Sub aceeaşi denumire, partidele au înregistrat în instanţă şi o alianţă politică, astfel încât să poată candida împreună la alegerile locale din 2020.
La alegerile locale din luna septembrie a anului trecut, candidaţii AMT au câştigat primăria a zece aşezări din Transilvania, printre care şi două oraşe mai mici din Ţinutul Secuiesc (Vlăhiţa şi Cristuru Secuiesc). În urma încheierii unui acord cu UDMR, la alegerile parlamentare care au avut loc în luna
decembrie a anului trecut, AMT a obţinut şi două mandate de deputat pe listele de candidaţi ai UDMR.
AMT se "laudă" ca respectă legile şi nu se opune sentinţelor definitive ale instanţelor, astfel ca toate sunt puse în practică, DAR a lansat iniţiativa "100 în loc de 1", care vizează arborarea a 100 de steaguri ale Ţinutului Secuiesc în locul fiecăruia, care este îndepărtat în baza unei sentinţe judecătoreşti "neîntemeiate".
Zice AMT: "Şi pentru a arăta că iniţiativa noastră nu este una pur simbolică, am procurat şi oferim gratuit 100 de steaguri locuitorilor din comuna Remetea, unde acum câteva zile primarul comunei a fost obligat să îndepărteze steagul Ţinutului Secuiesc din faţa primăriei":
Adică, respectă legile si sentinţele numai daca le considera întemeiate, adica numai daca le convin.
"Curat murdar, coane Fănică!" Respectă numai ce vor muschii lor.
marți, 19 octombrie 2021
Prezenti din nou la Valea Uzului
https://m.activenews.ro/opinii/Mihai-Tirnoveanu-Cultul-Eroilor-zadarniceste-combaterea-bolilor-24-octombrie-ora-15-30-Prezenti-la-Valea-Uzului-Zadarnicim-daramarea-Crucilor-Eroilor-170091
duminică, 17 octombrie 2021
Constatarea lipsei de reprezentare a partidelor, asociatiilor si alte formatiuni ale minoritatilor nationale
In atentia: Comisar Sef, Procuror
Domnule Comisar Sef sau Procuror,
Subsemnații ... ... in calitate de petenți și părți vătămate
Formulam prezenta:
Cerere
și plângere penala
Identificarea tuturor
persoanelor, membrii ai partidelor și filialelor acestora din Romania, care au dat mandat obligatoriu de reprezentare incredintat conducerilor partidelor, asociatiilor si altor formatiuni ale minoritatilor nationale, președinților,
vicepreședinților de consilii de conducere, s.a.m.d., în CALITATE DE MEMBRU, iar nu de persoana fizica, pentru ca președinții, respectiv vicepreședinții să-i reprezinte si să încheie in
numele membrilor orice acte juridice necesare in instante, parchete,
organe și organizații ale statului, bănci, negocieri, asa cum reiese
din prevederile Deciziei
nr. 9/04.04.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicata in
M. Of. al Romaniei nr. 400 din 26 mai 2016, Legii 14/2003 a partidelor politice, OG 26/2000, coroborate cu disp. NCPC in materie de reprezentare, care nu lasa loc unei reprezentari conventionale tacite pentru
persoanele juridice.
In fapt,
Președinții, vicepreședinții, alți membri din conducerea partidelor, consiliilor, asociatiilor, NU sunt imputerniciti automat sa-i reprezinte legal pe membrii organizatiilor lor in orice chestiuni de drept.
Doar mandatul
obligatoriu de reprezentare din partea fiecarui membru le confera dreptul de a
decide in numele membrilor organizatiilor legal constituite.
Toate organizatiile politice, ONG-urile sau cele care reprezinta minoritatile nationale din Romania ar trebui sa publice aceste mandate de reprezentare si acestea sa fie regăsite în Monitorul Oficial al Romaniei, pentru a constata care este articolul de lege în temeiul căruia aceste organizații politice sau asociatii și conducerile lor pretind că reprezintă membrii organizatiilor respective.
Pentru că nu exista niciun mandat de reprezentare semnat de vreun membru de partid și că de fapt niciunul din cei aflați la conducerea partidelor, consiliilor, asociatiilor NU reprezintă pe nimeni și că "legal", de fapt de aproape 32 de ani din cauza ignoranței a jocurilor de culise și mass-mediei, Romania este devalizata cu acordul tacit al populației de catre partide politice si organizatii care pretind că reprezintă pe unii sau pe alții, dar de fapt ei/ele nu reprezintă pe nimeni altcineva sau altceva decat diverse interese de grup.
Dacă nu este stopat acest fenomen, atunci ne vom confrunta in continuare cu vanzarea tarii pe nimic pana la ultima bucata, de catre grupurile de interese care se mențin in fruntea eșichierului politic si nu au nicio raspundere legala.
Fata de cele arătate va solicit să dispuneți conform legii.
In drept, Constitutia Romaniei, Decizia
ICCJ nr. 9/04.04.2016, Legea 14/2003, OG
26/2000, coroborate cu disp. NCPC in materie de
reprezentare.
In probatiune inserez proba testimoniala:
"V-am lăsat la Năvodari o rafinărie ultramodernă de 2,5 miliarde dolari. A luat-o Dinu Patriciu cu banii din Rompetrol, altă firmă pe care v-am lăsat-o. Moammar Al-Gaddafi m-a rugat să fac cu Rompetrol prospecțiuni în Libia, în cautare de zăcăminte de petrol și mi-a plătit pentru asta 56,5 milioane dolari, bani pe care i-a încasat apoi Patriciu, deși erau banii statului, ai poporului român. Cu acești bani Patriciu a luat Petromidia, de 2,5 miliarde dolari.
În afară de asta, stabilisem cu prietenul meu Gaddafi să extragem împreună petrolul din zăcământul El-Sharara, descoperit de inginerii și geologii români de la Rompetrol. Petrolul cuvenit nouă din concesiunea românească de la El-Sharara valora 6 miliarde dolari, dar ați dat această concesiune unei firme de apartament din Spania, Repsol, în 1992. Cu banii din concesiunea românească din Libia Repsol a devenit de atunci un gigant petrolier mondial.
Nu contează, oricum nu mai aveați ce face cu concesiunea din Libia. Ați dat de pomană Petrom austriecilor, împreună cu zăcămintele de petrol din România, în valoare de 10 miliarde dolari. Drept recunoștință, austriecii au tăiat cele cinci rafinării românești, pentru a nu concura pe piața românească produsele petrochimice austriece.
Acum se fac 32 de ani de când m-ați împușcat și veți sărbători. Dar dacă tot m-ați împușcat pe mine, sincer să fiu, mi-ar plăcea să îi împușcați și pe cei care au furat moștenirea mea.
Pentru că nu mi-au furat-o mie, v-au furat-o vouă!"
Semnaturi Data
Reiau argumentele pt dizolvarea udmr
Instanta de fond nu a luat in considerare o serie intreaga de probe care demonstreaza ca demersurile organizatiei UDMR, initiativele legislative, toate actele si faptele savarsite de reprezentantii ei legali se circumscriu unui singur scop real si anume acela al nerecunoasterii caracterului national al statului roman, a suveranitatii si integritatii teritoriale a Romaniei statuate prin art. 1 alin.(1) din Constitutia Romaniei, acest scop fiind recunoscut drept REVIZIONISM MAGHIAR si este motiv de dizolvare conform art. 56, lit. c) OG 26/2000: - când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit.
Dar in timp ce Statutul UDMR este atestat de un avocat, programul UDMR nu este, fiind specific unui proces electoral si fara caracter permanent. Chiar daca Statutul UDMR are autoritate de lucru judecat, programul UDMR nu are acest statut.
Mentionam cateva probe depuse la dosar
neluate in considerare de instanta:
- Raportul Comisiei parlamentare de
audiere a persoanelor care, dupa 22 decembrie 1989, au fost nevoite sa-si
paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna, adoptat prin Hotararea Parlamentului
Romaniei cu nr.3/12 februarie 1992, publicat in M. Of. al Romaniei, Partea a
II-a, Nr. 245, 18 octombrie 1991.
Redam din concluzia
Raportului Harghita-Covasna: "Acțiunile violente au dus la omorârea în mod bestial a
șapte persoane, șase fiind cadre active și de rezervă din fostele organe de
miliție și securitate – doi dintre cei trei maghiari omorâți au încercat să-și
ajute colegii români și din această cauză au fost considerați trădători ai
secuilor și maghiarilor. Revoluția
a fost interpretată într-o manieră total anti-românească, considerându-se că a
sosit momentul să se revină la vechea Regiune Autonomă Maghiară, instituită,
după cum se știe, la ordinul lui Stalin. În primele zile după revoluție în
majoritatea localităților din cele două județe a fost arborat steagul statului
ungar, steagurile românești fiind distruse sau călcate în picioare. S-a
cântat cu diverse prilejuri, în mod provocator, „Imnul secuiesc” și
„Imnul Ungariei”, o mare parte din secui și maghiari manifestând pentru alipirea Ardealului la
Ungaria. Românii au fost etichetați cu tot felul de epitete jignitoare –
„români împuțiți”, „țigani” etc. – cerându-li-se să părăsească într-un timp cât
mai scurt zona deoarece „acolo nu este țara lor.
S-au desfășurat ample acțiuni de
dezinformare a organelor centrale și a opiniei publice de către U.D.M.R. și alte
grupuri sau organizații aparținând secuilor și maghiarilor, spunându-se că
plecarea românilor din Harghita și Covasna este o „falsă problemă”
inițiată de foștii securiști." (sunt aplicabile prevederile art.
55 alin. 1 pct. a) OG 26/2000: când
realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice.
- Rezoluția comună
a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea
conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca, semnata pe
8 ianuarie 2018 la Cluj-Napoca de reprezentantii celor trei formatiuni politice
maghiare: UDMR, PCM, PPMT (din nou, realizarea scopului este urmărită prin
mijloace ilicite sau contrare ordinii publice);
- Hotărâre privind
simbolurile naționale ale comunității maghiare din România, adoptata
la Congresul 14 UDMR desfasurat la Cluj-Napoca in 23-24 februarie 2019 in
prezenta liderilor principalelor partide parlamentare din Romania: PSD, PNL,
ALDE, USR;
- Inregistrari
video de la manifestari extremiste (intrand sub incidenta OUG 31/2002) conduse de catre Tamas Sandor,
presedintele UDMR al Consiliului Judetean Covasna, pe 17 ianuarie 2019 la
bustul lui Karoly Kratochvil amplasat ilegal timp de 9 ani in spatiul public
din Târgu Secuiesc, respectiv de catre Tamas Sandor si Borboly Csaba, presedintele
UDMR al Consiliului Judetean Harghita, pe 6 iunie 2019 la Cimitirul
International al Eroilor de la Valea Uzului, Darmanesti, jud. Bacau, cand au
blocat accesul in cimitir, desi prefectul de atunci al jud. Bacau daduse ordin
sa fie asigurat accesul liber al tuturor cetatenilor romani in locatia
respectiva. Cu acea ocazie Borboly Csaba si vicepresedintele UDMR al
Consiliului Judetean Harghita, Róbert Grüman, chiar au fost amendati de catre Jandarmeria
Romana fiecare cu suma de 3000 de lei.
UDMR a militat
pentru sustinerea liderilor grupării "Mișcarea de Tineret 64 de
Comitate" (Hatvannégy
Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) din
Transilvania, Szocs Zoltan și Beke Istvan, condamnati definitiv la 5 ani de
inchisoare cu executare de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru terorism.
- Decizii
definitive ale instantelor de judecata din Romania, care
atesta cazuri de discriminare pe criterii
etnice a celorlalti cetateni romani de catre autoritatile administrative UDMR.
Deci, sunt confirmate incalcarea dispozitiilor legale si sunt aplicabile
prevederile art. 55 alin. 1 pct. a) OG 26/2000: când scopul sau
activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice.
Acestea nu sunt opinii personale sau politice exprimate
de catre apelantul reclamant si nici "puncte din activitatea unor alte persoane juridice si/sau
fizice" sau articole de presa, ci sunt
documente si inregistrari ale pozitiilor oficiale ale reprezentantilor
intimatei UDMR.
Am aratat in cererea de chemare in judecata ca, prin toate actiunile pe care parata le-a facut de la momentul infiintarii si pana in prezent, este dovedit faptul ca scopul si activitatea paratei au devenit ilicite si contrare ordinii publice.
Or conform art. 55 alin. (1) din Constitutia
Romaniei:
“Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să
apere România”.
Constitutia Romaniei prevede la art. 16 alin. (1) “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, alin. (2) “Nimeni nu este mai presus de lege.”, iar la Cap. III Îndatoririle fundamentale, art. 54 alin. (1) “Fidelitatea faţă de ţară este sacră.”, art. 57 “Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”.
Conform art. 6 alin.(2) din Constitutia
Romaniei: „Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi
exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie
să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu
ceilalţi cetăţeni români”.
„(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă
sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau
la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri”.
Defăimare a ţării şi a naţiunii, incitare la ură națională au exprimat de pe pozitii publice
presedintii politici ai uniunii Markó Béla si Kelemen Hunor prin nerecunoasterea Sarbatorii Nationale de
la 1 Decembrie, astfel
incat Consiliul de onoare al Ordinului "Steaua Romaniei" a decis in
15 noiembrie 2017 sa i se retraga ordinul “Steaua Romaniei” lui Kelemen Hunor.
In
legatura directa cu obiectul cauzei (privind pretentiile de reorganizare a
teritoriului national pe regiuni "istorice", organe de decizie ale
minoritatilor natiuonale, simboluri nationale ale minoritatilor) sunt paragrafe din Decizia nr. 80/2014 a Curtii
Constitutionale a Romaniei, aceasta decizie regasindu-se integral ca proba in
dosar.
Instanțele de judecatã au stabilit în repetate rânduri faptul cã arborarea steagului secuiesc si drapelului Ungariei de catre persoane particulare sau reprezentanti UDMR ai unitatilor administrativ teritoriale pe clãdiri publice din Romania contravine prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional si folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile si instituþiile publice și a prevederilor H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional si folosirea sigiliilor cu stema României.
Steagul
secuiesc fiind un simbol promovat de Consiliul Național Secuiesc, o organizație
neînregistratã legal în România, care acționeazã pentru anularea Tratatului de
la Trianon și refacerea Ungariei Mari, reprezinta un simbol separatist, care nu
poate fi arborat pe clãdiri publice, de vreme ce legislația româneascã nu
recunoaște dreptul unei entitãți private de a arbora simboluri pe clãdiri
publice ale statului român. In schimb in Ungaria este arborat pe cladirea
parlamentului de la Budapesta.
Din fericire, cadrul legal în
privința arborării acestui steag secuiesc pe clădiri particulare a început să
fie aplicat. Există în acest moment mai multe sentințe judecătorești definitive,
care au stabilit foarte clar faptul că arborarea steagul secuiesc în spațiul
public sau pe case particulare, fără o autorizație din partea autoritatilor
administrative, reprezintă o contravenție pedepsită de Legea nr. 185/2013
privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.
Spre exemplu, Tribunalul
Bihor a
stabilit deja prin Decizia definitiva nr.
251/A/CA/2017 si solutia
din dosarul nr. 284/271/2016 privind cazul László Tőkés contra Municipiul Oradea-Politia Locala
Oradea, faptul că arborarea steagului secuiesc pe o casă
particulară, vizibil de pe domeniul public, reprezintă o contravenție, dacă în
prelabil nu a fost oținută o autorizație pentru amplasarea sa.
Pentru sustinerea efectului pozitiv al puterii de lucru
judecat, mentionam si Decizia nr. 2690/R pronuntata de Curtea de Apel Targu
Mures contra Hotararii Consiliului Judetean Harghita in dosarul nr.
1474/96/2011 impreuna cu solutia pronuntata privind respingerea adoptarii ca
simboluri judetene a steagului "tinutului secuiesc" si
gonfalonului pentru judetul Harghita.
Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale,
încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificata prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, des
invocata de reprezentantii UDMR, specifica
clar in Nota din introducere, respectiv in Preambul:
"...considerind ca realizarea unei
Europe tolerante şi prospere nu depinde numai de cooperarea dintre state, ci necesita şi cooperarea transfrontaliera
între autorităţi locale şi regionale, cu respectarea Constituţiei şi a
integrităţii teritoriale a fiecărui stat".
Dupa ce s-a cerut prin dosarul 18272/302/2019 deschis la
Judecatoria Sectorului 5 anularea hotararii de la Congresul 14 UDMR, pagina cu
Legea 33/1995 si Raportul explicativ au disparut de pe site-ul DRI, acum
regasindu-se doar in memoria cache de pe serverele Google: https://cc.bingj.com/cache.aspx?q=legea+33%2f1995+dri&d=4641369494522646&mkt=en-US&setlang=en-US&w=_hgH6bt-XtM-puhL4J2hA9iIJtlceWot
Raportul explicativ la Convenţia-cadru pentru
protecţia minorităţilor naţionale eliminat chiar de pe pagina de internet a DRI era un
simplu articol de presa?
"Hotararea privind simbolurile
naționale ale comunității maghiare din România", adoptata la Congresul 14 UDMR in 23 februarie
2019 la Cluj-Napoca se
gaseste la adresa: http://udmr.ro/actualitate/stiri/hotarare-privind-simbolurile-naionale-ale-comunitaii-maghiare-din-romania
sin sectiunea http://udmr.ro/eticheta/Congres
si expliciteaza scopul real
al UDMR: revizionismul maghiar in
Transilvania,
"Comunitatea maghiară din România este parte
integrantă a națiunii maghiare,
prin urmare își asumă simbolurile și însemnele acesteia, dar dispune și de
simboluri proprii. Temeliile principale
ale identității noastre naționale sunt acele simboluri care disting națiunea
maghiară, și în cadrul acesteia pe
maghiarii din Transilvania de alte națiuni și prezintă, într-un mod unic, particularitățile maghiarilor pentru
întreaga lume.
Având
în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților
naționale să utilizeze propriile simboluri naționale și îngrijorați de
amploarea crescândă a procedurilor judiciare din ultimii ani în acest domeniu, Uniunea Democrată Maghiară din România,
în calitate de reprezentant legitim al comunității maghiare în Parlamentul
României, în vederea declarării
simbolurilor noastre naționale și utilizarea corectă a acestora, adoptă următoarea hotărâre:
“1. Simbolul național al comunității
maghiare din România sunt culorile naționale ale maghiarilor: roșu, alb,
verde. Steagul comunității maghiare este alcătuit din trei benzi orizontale de
lățime egală, având, de sus începând, culorile roșu, alb și verde.
2. Culorile naționale ale maghiarilor le considerăm a fi simbolurile
noastre naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și
formă de prezentare.
3. Afișarea simbolurilor noastre naționale la orice eveniment, în orice
situație sau formă sunt considerate ca propriile noastre simboluri comunitare
și în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu
arborarea publică a drapelului național al Ungariei, a cărui arborare în
România este reglementată de convenții internaționale și de legi
naționale.
4. De asemenea, considerăm culoarea albastră și aurie folosită de către
secui, ca și comunitate integrantă a națiunii maghiare, precum și
simbolul lunii și a soarelui, ca simboluri naționale. Steagul
comunității secuiești este așezat în formă dreptunghiulară cu o lățime de 2:3
proporțională cu lungimea sa. Dreptunghiul de culoare albastru azuriu este
tăiat de o bandă de culoare aurie, într-un raport de 2:1:2. Partea superioară
albastră dinspre lance, este decorată cu simbolul soarelui auriu și al lunii
argintii în creștere.
5. Aceste elemente le considerăm a fi simbolurile noastre naționale în
orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de prezentare.
6. Imnul
nostru național este poemul lui Kölcsey Ferenc intitulat Imn, pe care îl
cântăm pe muzica compusă de Erkel Ferenc.
7.
De asemenea, este simbolul nostru național poemul scris de Csanády György,
cu titlul Imnul Secuiesc, pe care îl cântăm pe muzica compusă de Mihalik
Kálmán.
Noi,
reprezentanții comunității maghiare din România, afirmăm cu acest prilej că,
cele cuprinse în această rezoluție le considerăm simbolurile noastre naționale
și așteptăm ca România, Uniunea Europeană și comunitatea internațională să ne
sprijine în păstrarea identității noastre naționale prin folosirea liberă a
simbolurilor noastre.
Cluj Napoca, 23 februarie
2019."
Dupa ce neaga la pct. 3 echivalarea
cu arborarea publică a drapelului național al Ungariei, la pct. 5 se specifica lipsa
restrictiilor: "le considerăm a fi simbolurile noastre
naționale în orice dimensiune, amplasare, pe orice suprafață și formă de
prezentare".
Astfel, prin simboluri colective se individualizeaza
“tinutul secuiesc” si se integreaza
direct națiunii maghiare.
Hotărârea de la
Congresul 14 UDMR reprezinta un simplu articol de presa?
Fãrã absolut nicio remarcã cu privire la simbolurile naționale ale României, o formațiune politicã prezentã în Parlamentul României a decis la un congres cã membrii sãi și ai comunitãții pe care o reprezintã sunt fideli simbolurilor naționale ale altui stat.
Hotărârea echivaleazã cu un veritabil act de trãdare
naționalã (sanctionatã de art. 394 Noul Cod Penal). Nu mai este o simpla decizie
internã, valabila doar in cadrul organizatiei
unei comunitati nationale.
Aceasta pentru cã UDMR a ales sã ignore faptul cã în
cauzã este vorba despre cetãțeni români, care sunt obligați de Constituție sã
manifeste respect fațã de simbolurile naționale ale României. Hotararea nu a fost inregistrata in
Registrul special Partea A-Asociatii-Sectiunea II emis de Jud. Sect. 5
(f.55-60) al asociatiilor si fundatiilor aflat la Grefa Judecatoriei Sector 5,
dar reprezentantii UDMR actioneaza practic conform ei.
In acelasi sens, Normele metodologice de punere în
aplicare a dispozițiilor OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (cum
ar fi OMFP nr. 2047/2018 publicat în M. Of., Partea I nr. 514 din 22 iunie 2018)
specifica la art. 11 alin.(2):
MFP (Ministerul Finantelor Publice) poate refuza orice
contact cu o asociație ori fundație care în mod fățiș ori dovedit disimulat
promovează interese ale unei minorități ce nu poate fi încadrată în categoria
grupurilor defavorizate, precum și idei ce susțin discriminarea pe criterii de
gen, de rasă ori cultural-religioase. Domeniile de interes trebuie să
conveargă spre cele ale MFP și politicii Guvernului.
Aceasta prevedere se regaseste in norme metodologice adoptate si de
alte ministere, conform art. 51 si 52 din OG nr. 26/2000 si ar trebui sa se
regaseasca adoptata si pentru DRI, structura fara personalitate juridica in
cadrul Guvernului Romaniei, care monitorizeaza modul in care sunt repartizate
si utilizate sumele de la bugetul
Secretariatului General al Guvernului in fiecare an de catre
organizatiile minoritatilor nationale, conform Hotărârilor
Guvernului.
Or, "Hotararea privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România" adoptata la Congresul 14 UDMR depaseste cadrul intern de aplicabilitate, care este circumstanțiat pe criterii etnice si promovează interese ale unei minorități ce nu poate fi încadrată în categoria grupurilor defavorizate, precum și idei (drepturi) ce susțin discriminarea pe criterii colective ("nationale"), cultural-religioase (parte integranta a națiunii maghiare, iar într-un mod unic sa prezinte particularitățile maghiarilor pentru întreaga lume).
România este
așadar patria națiunii române și a națiunii maghiare, după cum o afirma UDMR.
Maghiarii din România nu mai sunt o comunitate etnică a națiunii române, ci o
parte a națiunii ungare aflată pe un teritoriu străin.
Din momentul
Congresului 14 UDMR, Ungaria are oficial
cetățeni care se manifestă public loiali față de ea pe teritoriul altui stat,
respectiv România. Ca orice stat care se respectă, Ungaria nu va ezita să apere
interesele cetățenilor săi, care se manifestă atât de vizibil loial față de ea.
Prezența unui
număr atât de mare de cetățeni ai săi pe un alt teritoriu va constui argumentul
cel mai puternic al Budapestei în favoarea unei decizii de a acționa ferm, prin
orice mijloc, asa cum actioneaza acum prin finantare în favoarea lor, doar un
exemplu fiind programul ProEconomica: https://www.proeconomicaalapitvany.ro/.
Și argumentul autodeterminării comportă o altă
nuanță din moment Congresului 14 UDMR. Dacă până atunci principiul autodeterminării în cazul obținerii
autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului "ținut secuiesc"
nu avea legitimitate prin lipsa secuilor din România, exprimarea loialității
UDMR față de Ungaria legitimează, în viziunea UDMR și a Ungariei, dorința
comunității maghiare din România la autodeterminare și, deci, la realipirea
acestei părți a națiunii maghiare la națiunea-mamă, aflată în Ungaria. Ceea ce
nu se poate pune în practică decât prin destramarea administrativ-teritoriala
pe criterii etnice a României.
Desigur, in viziunea UDMR: aceasta
"în niciun caz, din punct de vedere juridic, nu echivalează cu
incitarea publică" la discriminare etnică și la separatism
teritorial.
vineri, 15 octombrie 2021
Disoluția autorității statului român în Harghita, Covasna, Satu Mare
Adevărul despre construcția artificială din Covasna și Harghita.
Ionuț Neagu (senator AUR): asistăm la o politică catastrofală
joi, 14 octombrie 2021
USR și UDMR știu bine care le e agenda și ordinele
Exceptionala postare a Av. Elena Radu
"Asta seara am vorbit cu un specialist în epidemiologie, vreo ora jumatate.
Da, avem. Oameni care au habar, au și experienta mullltaaaa, dar nu ii baga nimeni în seama.
Concluzia după ce am terminat discutia: n-avem nicio șansă cu ăștia.
Aia de specialitate care ar trebui sa ia decizii la noi: unii habar n-au, aia de știu nu se baga, asa ca rămân executanții, care sunt mândrii sa iasă în fata și sa sustina cu tărie ce li se dispune din afara.
Abordare pandemie? Eroare totală.
Numere postate pe site-urile oficiale? Nu se pupa nimic cu nimic. Mai mult, se trec și cei din strainatate acum, unele nu sunt alocate pe județe, haos total. Nu ai la ce sa te raportezi.
Morți? Mai moare cineva de altceva? Ca la media pe care o aveam pe zi, inseamna ca aproape toti mor acum de covid. Imposibil! Asa ca probabil nici jumate din ce se comunica zilnic, nu mor de covid.
Raport vacc - nevacc infectati: 50% - 50%.
În mod normal, valul nspe ar trebui sa mai dureze maxim 2 saptamani și nu la aceeași intensitate. Dacă se întinde, știm de ce. Etc, etc.
Asa ca aia de credeți ca vacc va salvează, uitați!
Aia de credeți ca nu exista carcalacu, uitați!
Aia de credeți ca hârtia digitala va salvează, uitați!
Ailalti de nu mai credeți nimic și stiti de toate, uitați!
Faceti voi bine și vedeți-vă fiecare de voi, care cum știți.
Bine-ar fi sa nu îl întâlniți, iar dacă apare sa nu va placa prea tare.
Dacă va place prea tare, cam nasol, ca ăstora le pasa de orice altceva, mai puțin de sănătatea voastră, iar prin spitale au avut grija sa nu fie mare lucru.
Ailalti care ar trebui sa remedieze prin lege, ii doare - n pix. Nu cauza ii interesează și nu sunt interesați sa o inlature. Ii interesează numai buzunarul lor și executarea ordinelor din afara ca nu cumva sa își piardă sursa de venit.
Măcar unii sunt cinstiti: USR și UDMR - astia ne-au zis de la inceput ca puțin le pasa de argumente, realitate, logica și ca ei votează hârtia digitala chiar și dacă dispare carcalacul. Ba mai degrabă, votează certificatul de vacc, ca ei știu bine care le e agenda și ordinele. Ca sa nu supere, nici măcar o aparenta de împotrivire nu se fac ca fac, ca nu cumva sa supere stăpânii. Sa le arate ca ei sunt fideli.
PSD după ce a zis ca nici gand sa voteze, se răzgândi după o zi, baga vreo 2 amendamente fără nicio relevanta, doar sa para ca nu e discriminatoriu (Eh, sa ii vad ca nu vor mai ieși din casa. Sa își aducă aminte cum a fost cu Legea nr. 136/2020 și cu carantina. De cine își băteau astia joc și ii țineau in casa carantinati? De ai lor. Asa au făcut și atunci, s-au făcut ca fac pentru popor. Și avertizasem ca asa va fi. Ia sa vedeți și acum cum nu or sa mai intre nici măcar în Parlament, nici online și nici prin telefon, ca se pricep băieții, sunt pe platforma STS).
PNL se rupe. Sau se face? Mi-e tare teama ca e numai un joc de scena pentru prostime. Dupa care ia sa vedeți cum se pupa ca să salveze poporul, ca doar mor oameni și vin ei salvatorii frați susținuți de aia de la celelalte partide ca să salveze poporul împreună.
AUR astia sunt singurii care o țin cum au început: ca votează impotriva. Dar ce contează? Sunt făcuți extremiști de toți. Ca doar în ziua de azi toate cuvintele au dobândit sensul antonimului.
Și-acu concluzia:
Dar chiar ne lasam vânduți fără sa facem nimic?
Pana se voteaza legea asta: și în culcare și în sculare sa nu auda decât:
NU VOTA Certificatul verde. Deloc!
Te trezești noaptea, ești îngrijorat?
Pai, transmite-le ca de aia nu dormi. În vremuri normale și cu parlamentari sănătoși la cap, nu cu vânduți și obedienti, am fi dormit sănătoși ca nu stăteam sa ne facem griji ca o asemenea enormitate ar fi putut fi votata de cineva.
Ei sunt 330, noi suntem vreo 15 milioane (fără copii), pai sa ne aratam forța!
E psihologic jocul?
Pai hai sa vedem cât ii țin nervii. Prin buzunare mai au, dar cu nervii nu cred ca stau bine, ca ii suna și stăpânii.
Indiferent de ce o fi, macar știm ca am încercat și nu ne-am lăsat vânduți fără sa luptam."
duminică, 3 octombrie 2021
Pentru ca l-au premiat cu "Carol cel mare" latra un pic la unguri
Doar Samuel von Brukenthal e un sas de-al lor (n. 26 iulie 1721, Nocrich – d. 9 aprilie 1803, Sibiu), iar Digi 24 la fel:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
UDMR şi simbolurile „naţionale” ale minorităţilor. Ce spune legea? În urmă cu câteva zile, la al XIV-lea congres, udmr a decis să adopte ...
-
Uniunea Democrata Maghiara din Romania (udmr) este singura formatiune etnica din Tara noastra, avand idei si activitate nationalist sovina, ... -
Chiar noi ne platim "prietenii" "În momentul de faţă, în timp ce finanţările primite din partea statului român şi cele ven...